Test drept internaţional public (9)

01. Organul plenar al organizaţiei internaţionale:

a) este compus din reprezentanţii statelor;
b) este incontestabil un aspect al dreptului puterii;
c) poate prelua dacă este cazul funcţiile celorlalte organe;
d) mai este numit secretariat, sau birou, şi este condus de un înalt funcţionar, numit pentru o perioadă determinată.

02. Care sunt criteriile după care se face recrutarea funcţionarilor internaţionali?

a) criteriul rasei;
b) criteriul meritului personal;
c) concurs de dosare;
d) criteriul repartizării geografice.

03. Care au fost primele tribunale penale internaţionale?

a) Panelurile speciale pentru Timorul de Est;
b) Tribunalul militar internaţional de la Tokio;
c) Tribunalul militar internaţional de la Nürnberg;
d) Tribunalul Special Irakian.

04. Drepturile-creanţe sunt:

a) drepturi care implică obligaţia statelor de a face şi dreptul corelativ al persoanei umane la anumite prestaţii ale statului;
b) categoria drepturilor care trebuie respectate în orice loc şi orice circumstanţe;
c) drepturile civile şi politice, prin care persoana fizică este garantată împotriva statului;
d) drepturi de solidaritate.

05. Ce sunt persoanele deplasate?

a) persoanele care nu posedă nicio naţionalitate;
b) persoanele care au părăsit statul lor de origine, se găsesc pe teritoriul unui stat de refugiu şi refuză să se reîntoarcă în statul de origine
c) persoanele care au fost constrânse să părăsească teritoriul naţional (acte cu caracter non-voluntar) datorită războaielor (de regulă civile) sau datorită catastrofelor naturale
d) persoanele care au recurs la azilul diplomatic.

06. Naţionalizarea este:

a) un transfer de proprietate privată în proprietatea statului, printr-o decizie unilaterală a acestuia, motivată prin raţiuni de interes public;
b) o privare de proprietate licită în măsura în care este o sancţiune prevăzută de legislaţia internă ca o consecinţă a unui ilicit intern;
c) o deposedare imobiliară impusă autoritar;
d) pe timp de război, în teritoriul ocupat, este pretenţia armatei de ocupaţie de la locuitori sau administraţiile locale, de bunuri şi servicii.

07. Restitutio in integrum este:

a) o normă de jus cogens;
b) constă în indemnizarea statului lezat cu un echivalent bănesc al prejudiciului suportat, fiind consecinţa cea mai frecvent întâlnită pe care trebuie să o accepte un stat responsabil;
c) restabilirea situatiei anterioare (status quo ante), care ar fi existat dacă faptul ilicit nu s-ar fi produs;
d) remedierea atingerilor aduse onoarei, demnităţii şi prestigiului unui stat suveran.

08. Pericolul extrem (distress):

a) pune în evidenţă caracterul irezistibil al forţei exterioare;
b) este situaţia în care autorul actului, organ al statului, nu are la îndemână un alt mod rezonabil de a-şi salva propria viaţă sau viaţa persoanelor aflate în grija sa;
c) pericolul ameninţă un interes esenţial al statului, care poate fi salvgardat numai prin comportamentul ilicit adoptat;
d) reprezintă o formă de autoapărare, alături de represalii.

09. Enunţaţi clasificarea sancţiunilor internaţionale:

a) retorsiuni;
b) satisfacţia;
c) restitutio in integrum;
d) contramăsuri.

10. Retorsiunea este:

a) reacţia la acţiunea inamicală, ilicită sau licită, a unui stat, printr-un act inamical care însă este, per se, un act licit;
b) un comportament contrar intereselor statului sancţionat, care poate îndeplini funcţii: reparatorii, punitive, preventive;
c) un act de justiţie proprie a statului lezat, act de răspuns – după ce somaţia a rămas fără ecou – la un act contrar dreptului internaţional al statului ofensator;
d) o formă de embargou.


Soluţii:

01. a)
02. b), d)
03. b), c)
04. a)
05. c)
06. a)
07. c)
08. b)
09. a), d)
10. a)