Întrebări Drept administrativ II 6

1. Care este deosebirea dintre revocarea şi anularea actelor administrative?

Răspuns:

Prin anularea unui act juridic administrativ, numită şi abrogare, se înţelege manifestarea de voinţă a unui anumit organ în scopul de a determina încetarea efectelor juridice produse de acest act, de a-l desfiinţa. Prin revocare, numită şi retractare sau retragere, se înţelege desfiinţarea efectelor juridice ale unui act administrativ de către organul emitent sau de către cel ierarhic superior.

Anularea actelor administrative este stipulată în art. 62 din Legea nr. 24/2000, precizându-se că ea reprezintă o modalitate de încetare a efectelor actelor normative în general. Revocarea actelor administrative este prevăzută în art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care stabileşte că, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhice superioare, dacă aceasta există, revocarea totală sau parţială a acestuia.

La nivelul motivelor, atât anularea cât şi revocarea actelor administrative se bazează pe ilegalitatea sau inoportunitatea acestora. În ceea ce priveşte autorităţile competente, pentru anulare enumerăm: autorităţile administrative ierarhic superioare, instanţele judecătoreşti şi autorităţile cuprinse în Ministerul Public, în vreme ce pentru revocare, de lege lata, sunt numite autorităţile publice emitente şi autorităţile ierarhic superioare.

În privinţa efectelor, anularea unui act administrativ produce de regulă efecte retroactive, considerându-se că actul anulat nici nu a existat. Revocarea, ca şi anularea, are drept consecinţă stingerea raporturilor juridice care au luat fiinţă pe baza actului revocat. Însă data de la care încetează efectele juridice ale actului revocat variază după cum revocarea a intervenit pentru motiv de ilegalitate (ex tunc) sau pentru motiv de inoportunitate.

2. Care sunt motivele şi efectele revocării actelor administrative?

Răspuns:

Motivele care duc la revocarea actului administrativ sunt aceleaşi ca şi în cazul anulării acestuia, şi anume ilegalitatea sau inoportunitatea lui.

Efectele revocării actului administrativ au drept consecinţă stingerea raporturilor juridice care au luat fiinţă pe baza actului revocat.

3. Explicaţi de ce şi arătaţi care acte administrative se constituie în excepţii de la principiul revocabilităţii actelor administrative.

Răspuns:

Principiul revocabilităţii actelor administrative are caracter absolut în privinţa actelor administrative normative. De la acest principiu există patru excepţii:
a) actele administrative jurisdicţionale;
b) actele administrative pe baza cărora au luat fiinţă raporturi juridice contractuale, civile şi de dreptul muncii;
c) actele administrative care au dat naştere unui drept subiectiv, garantat de lege cu irevocabilitatea actului de bază;
d) actele administrative care au fost realizate material.

În cazul actelor administrative jurisdicţionale, excepţia se justifică pornind de la stabilitatea mai mare de care se bucură, autoritatea emiţătoare dezînvestindu-se de dreptul de a mai reveni asupra lor.

Contractele civile iau naştere prin acordul de voinţă al părţilor, aşa încât este firesc ca efectele lor să poată înceta tot prin acordul părţilor, şi nu printr-o manifestare unilaterală de voinţă a organului emitent al actului administrativ.

Din a treia categorie fac parte actele atributive de drepturi cu caracter personal (diplomele), a căror revocare ar fi perfect inutilă în condiţiile în care titularul ar putea obţine un nou act printr-o simplă cerere, făcând dovada că îndeplineşte condiţiile cerute de lege.

Revocarea actelor administrative realizate material (ex: autorizaţiile) nu mai are sens, deoarece nu se mai poate restabili situaţia anterioară.