Alte întrebări drept penal, partea generală I (19)
01. Definiţi infracţiunile cu subiect activ general
Răspuns: Sunt cele care, potrivit normei de incriminare, pot fi comise de orice persoană, fără ca acesteia să i se ceară o calitate specială.
02. Definiţi infracţiunile cu subiect activ special
Răspuns: Infracţiuni care nu pot fi comise decât de o persoană ce deţine calitatea prevăzută în norma de incriminare.
03. Definiţi infracţiunile cu subiect activ special proprii
Răspuns: Cele în cazul cărora absenţa calităţii prevăzute de lege face ca fapta să fie irelevantă din punct de vedere penal.
04. Definiţi infracţiunile cu subiect activ special improprii
Răspuns: Sunt cele în cazul cărora calitatea specială determină o atenuare sau agravare a răspunderii penale, fapta constituind însă infracţiune şi în absenţa acestei calităţi.
05. Definiţi subiectul pasiv al infracţiunii
Răspuns: Persoana titulară a valorii sociale care constituie obiectul juridic al infracţiunii.
06. Se poate pune semnul egal între subiectul pasiv şi persoana prejudiciată?
Răspuns: Subiectul pasiv nu trebuie confundat cu persoana prejudiciată, noţiune care desemnează orice persoană care în urma comiterii unei infracţiuni a suferit un prejudiciu.
07. Definiţi infracţiunile cu subiect pasiv general
Răspuns: Acele infracţiuni în cazul cărora valoarea socială ocrotită poate aparţine oricărei persoane, astfel că oricine poate fi subiect pasiv.
08. Definiţi infracţiunile cu subiect pasiv special
Răspuns: Acele infracţiuni în cazul cărora legea prevede o anumită calitate specială a subiectului pasiv.
09. Enumeraţi elementele laturii obiective a infracţiunii
Răspuns: Doctrina noastră regrupează în mod tradiţional sub denumirea de latură obiectivă, trei elemente esenţiale ale incriminării-tip: acţiunea sau inacţiunea, urmarea şi raportul de cauzalitate.
10. Definiţi acţiunea
Răspuns: Acţiunea este o mişcare a corpului aptă să lezeze interesul protejat de norma penală. Prin mişcarea corporală urmează a se înţelege de regulă o mişcare a membrelor, dar ea se poate de asemenea concretiza şi în cuvinte, într-o schimbare a mimicii, etc.
11. Clasificaţi infracţiunile în funcţie de modul în care norma de incriminare stabileşte acţiunea tipică
Răspuns:
a) infracţiuni în formă închisă;
b) infracţiuni în formă liberă.
12. Definiţi infracţiunile în formă închisă
Răspuns: În cazul acestora, legiuitorul stabileşte o anumită formă pe care trebuie să o îmbrace acţiunea tipică, dintre posibilele acţiuni susceptibile de a aduce atingere valorii protejate.
13. Definiţi infracţiunile în formă deschisă
Răspuns: În cazul acestora, este suficient ca acţiunea să fie “cauzală” în raport cu rezultatul prevăzut, cu alte cuvinte este suficient ca ea să fie susceptibilă de a produce rezultatul.
Răspuns: Sunt cele care, potrivit normei de incriminare, pot fi comise de orice persoană, fără ca acesteia să i se ceară o calitate specială.
02. Definiţi infracţiunile cu subiect activ special
Răspuns: Infracţiuni care nu pot fi comise decât de o persoană ce deţine calitatea prevăzută în norma de incriminare.
03. Definiţi infracţiunile cu subiect activ special proprii
Răspuns: Cele în cazul cărora absenţa calităţii prevăzute de lege face ca fapta să fie irelevantă din punct de vedere penal.
04. Definiţi infracţiunile cu subiect activ special improprii
Răspuns: Sunt cele în cazul cărora calitatea specială determină o atenuare sau agravare a răspunderii penale, fapta constituind însă infracţiune şi în absenţa acestei calităţi.
05. Definiţi subiectul pasiv al infracţiunii
Răspuns: Persoana titulară a valorii sociale care constituie obiectul juridic al infracţiunii.
06. Se poate pune semnul egal între subiectul pasiv şi persoana prejudiciată?
Răspuns: Subiectul pasiv nu trebuie confundat cu persoana prejudiciată, noţiune care desemnează orice persoană care în urma comiterii unei infracţiuni a suferit un prejudiciu.
07. Definiţi infracţiunile cu subiect pasiv general
Răspuns: Acele infracţiuni în cazul cărora valoarea socială ocrotită poate aparţine oricărei persoane, astfel că oricine poate fi subiect pasiv.
08. Definiţi infracţiunile cu subiect pasiv special
Răspuns: Acele infracţiuni în cazul cărora legea prevede o anumită calitate specială a subiectului pasiv.
09. Enumeraţi elementele laturii obiective a infracţiunii
Răspuns: Doctrina noastră regrupează în mod tradiţional sub denumirea de latură obiectivă, trei elemente esenţiale ale incriminării-tip: acţiunea sau inacţiunea, urmarea şi raportul de cauzalitate.
10. Definiţi acţiunea
Răspuns: Acţiunea este o mişcare a corpului aptă să lezeze interesul protejat de norma penală. Prin mişcarea corporală urmează a se înţelege de regulă o mişcare a membrelor, dar ea se poate de asemenea concretiza şi în cuvinte, într-o schimbare a mimicii, etc.
11. Clasificaţi infracţiunile în funcţie de modul în care norma de incriminare stabileşte acţiunea tipică
Răspuns:
a) infracţiuni în formă închisă;
b) infracţiuni în formă liberă.
12. Definiţi infracţiunile în formă închisă
Răspuns: În cazul acestora, legiuitorul stabileşte o anumită formă pe care trebuie să o îmbrace acţiunea tipică, dintre posibilele acţiuni susceptibile de a aduce atingere valorii protejate.
13. Definiţi infracţiunile în formă deschisă
Răspuns: În cazul acestora, este suficient ca acţiunea să fie “cauzală” în raport cu rezultatul prevăzut, cu alte cuvinte este suficient ca ea să fie susceptibilă de a produce rezultatul.
Trimiteți un comentariu