Alte întrebări drept penal, partea generală I (24)
01. Definiţi intenţia spontană (repentină)
Răspuns: Această formă a intenţiei se caracterizează prin două elemente principale: hotărârea este luată într-o stare de tulburare sau emoţie şi ea este pusă imediat în executare. Este o cauză de atenuare a răspunderii penale.
02. Definiţi intenţia premeditată
Răspuns: Se situează pe o poziţie diametral opusă faţă de intenţia repentină. Astfel, în cazul intenţie premeditate, autorul ia hotărârea în stare de relativ calm, iar până la momentul punerii ei în executare se scurge un timp mai îndelungat.
03. Definiţi culpa
Răspuns: Reprezintă cea de-a doua principală formă a vinovăţiei, consacrată legislativ mai târziu decât intenţia, având un caracter excepţional, subsidiar şi relevând o periculozitate mai mică decât intenţia.
04. Care sunt cele două elemente principale din structura culpei?
Răspuns:
a) încălcarea unei obligaţii de diligenţă;
b) previzibilitatea şi evitabilitatea subiectivă a urmării.
05. Ce sunt obligaţiile de diligenţă?
Răspuns: Obligaţiile de diligenţă sau de prudenţă servesc în primul rând la stabilirea unui echilibru între caracterul necesar al unei activităţi generatoare de risc pentru valorile sociale ocrotite şi interesul protejării acestor valori.
06. În ce constă încălcarea unei obligaţii de diligenţă?
Răspuns:
a) încălcarea normelor de securitate într-un anumit domeniu;
b) crearea de către autor a unui risc excesiv pentru o altă persoană;
c) neconformarea de către autor regulilor de prudenţă uzuale în efectuarea unei activităţi;
d) faptul că autorul a acţionat fără a dispune de mijloacele potrivite pentru efectuarea fără riscuri a activităţii.
07. Ce este agentul-model?
Răspuns: Etalon de evaluare a posibilităţii de prevedere şi evitare a rezultatului, etalon construit având în vedere specificul activităţii, împrejurările concrete în care s-a desfăşurat, vârsta, pregătirea etc. Astfel, va exista o pluralitate de modele, determinată în primul rând în funcţie de specificul activităţii respective.
08. Definiţi culpa cu prevedere
Răspuns: Există culpă cu prevedere atunci când autorul, realizând conduita contrară obligaţiei de diligenţă, prevede ca o posibilă urmare a faptei sale producerea unei urmări vătămătoare pentru valoarea socială ocrotită, dar consideră că această urmare nu se va produce în concret.
Autorul prevede două urmări: o urmare dorită, care poate fi licită sau ilicită şi o a doua urmare, pe care nu o doreşte, considerând că ea nu se va produce.
Culpa cu prevedere se apropie mult de intenţia eventuală, căci în ambele cazuri este prezentă prevederea urmării tipice, care nu este însă urmărită de făptuitor. Mai mult, în ambele situaţii autorul prevede două urmări.
09. Definiţi culpa fără prevedere
Răspuns: Există culpă fără prevedere atunci când autorul nu a prevăzut rezultatul faptei sale, cu toate că trebuia şi putea să-l prevadă.
10. Ce este obligaţia de prevedere?
Răspuns: Obligaţia de prevedere se leagă de existenţa unei obligaţii de diligenţă impuse subiectului. Poate fi cuprinsă într-un act normativ sau poate fi o regulă de conduită nescrisă.
11. Ce este posibilitatea de prevedere?
Răspuns: În ceea ce priveşte posibilitatea de prevedere, ea se analizează prin raportare la împrejurările concrete în care s-a desfăşurat acţiunea dar şi la caracteristicile subiective ale autorului.
Răspuns: Această formă a intenţiei se caracterizează prin două elemente principale: hotărârea este luată într-o stare de tulburare sau emoţie şi ea este pusă imediat în executare. Este o cauză de atenuare a răspunderii penale.
02. Definiţi intenţia premeditată
Răspuns: Se situează pe o poziţie diametral opusă faţă de intenţia repentină. Astfel, în cazul intenţie premeditate, autorul ia hotărârea în stare de relativ calm, iar până la momentul punerii ei în executare se scurge un timp mai îndelungat.
03. Definiţi culpa
Răspuns: Reprezintă cea de-a doua principală formă a vinovăţiei, consacrată legislativ mai târziu decât intenţia, având un caracter excepţional, subsidiar şi relevând o periculozitate mai mică decât intenţia.
04. Care sunt cele două elemente principale din structura culpei?
Răspuns:
a) încălcarea unei obligaţii de diligenţă;
b) previzibilitatea şi evitabilitatea subiectivă a urmării.
05. Ce sunt obligaţiile de diligenţă?
Răspuns: Obligaţiile de diligenţă sau de prudenţă servesc în primul rând la stabilirea unui echilibru între caracterul necesar al unei activităţi generatoare de risc pentru valorile sociale ocrotite şi interesul protejării acestor valori.
06. În ce constă încălcarea unei obligaţii de diligenţă?
Răspuns:
a) încălcarea normelor de securitate într-un anumit domeniu;
b) crearea de către autor a unui risc excesiv pentru o altă persoană;
c) neconformarea de către autor regulilor de prudenţă uzuale în efectuarea unei activităţi;
d) faptul că autorul a acţionat fără a dispune de mijloacele potrivite pentru efectuarea fără riscuri a activităţii.
07. Ce este agentul-model?
Răspuns: Etalon de evaluare a posibilităţii de prevedere şi evitare a rezultatului, etalon construit având în vedere specificul activităţii, împrejurările concrete în care s-a desfăşurat, vârsta, pregătirea etc. Astfel, va exista o pluralitate de modele, determinată în primul rând în funcţie de specificul activităţii respective.
08. Definiţi culpa cu prevedere
Răspuns: Există culpă cu prevedere atunci când autorul, realizând conduita contrară obligaţiei de diligenţă, prevede ca o posibilă urmare a faptei sale producerea unei urmări vătămătoare pentru valoarea socială ocrotită, dar consideră că această urmare nu se va produce în concret.
Autorul prevede două urmări: o urmare dorită, care poate fi licită sau ilicită şi o a doua urmare, pe care nu o doreşte, considerând că ea nu se va produce.
Culpa cu prevedere se apropie mult de intenţia eventuală, căci în ambele cazuri este prezentă prevederea urmării tipice, care nu este însă urmărită de făptuitor. Mai mult, în ambele situaţii autorul prevede două urmări.
09. Definiţi culpa fără prevedere
Răspuns: Există culpă fără prevedere atunci când autorul nu a prevăzut rezultatul faptei sale, cu toate că trebuia şi putea să-l prevadă.
10. Ce este obligaţia de prevedere?
Răspuns: Obligaţia de prevedere se leagă de existenţa unei obligaţii de diligenţă impuse subiectului. Poate fi cuprinsă într-un act normativ sau poate fi o regulă de conduită nescrisă.
11. Ce este posibilitatea de prevedere?
Răspuns: În ceea ce priveşte posibilitatea de prevedere, ea se analizează prin raportare la împrejurările concrete în care s-a desfăşurat acţiunea dar şi la caracteristicile subiective ale autorului.
Trimiteți un comentariu