Alte întrebări drept penal, partea generală I (17)
01. Clasificaţi infracţiunile în funcţie de modul în care norma de incriminare determină sfera elementelor constitutive
Răspuns:
a) infracţiuni cu conţinut unic;
b) infracţiuni cu conţinut alternativ;
c) infracţiuni cu conţinuturi alternative.
02. Definiţi infracţiunile cu conţinut unic
Răspuns: Sunt acele infracţiuni ale căror elemente constitutive nu se pot înfăţişa, potrivit textului incriminator, decât sub o anumită formă, unică, exclusivă, nesusceptibilă de mai multe modalităţi.
03. Definiţi infracţiunile cu conţinut alternativ
Răspuns: Sunt acele infracţiuni pentru care legea prevede variante alternative ale principalelor elemente constitutive, variante echivalente sub aspectul semnificaţiei lor penale. Ex: art. 205 C.pen. (insulta).
În cazul infracţiunilor cu conţinut alternativ, diferitele modalităţi prevăzute de norma de incriminare sunt echivalente din punctul de vedere al semnificaţiei penale, astfel că realizarea mai multora dintre ele nu afectează unitatea infracţiunii.
04. Definiţi infracţiunile cu conţinuturi alternative
Răspuns: Sunt acele infracţiuni în cazul cărora legiuitorul regrupează sub aceeaşi denumire două sau mai multe infracţiuni de sine stătătoare. Ex: art. 271 C.pen. (nerespectarea hotărârilor judecătoreşti).
În cazul infracţiunilor cu conţinuturi alternative, dacă se realizează mai multe dintre aceste conţinuturi, vom avea mai multe infracţiuni.
05. Enumeraţi elementele prin prisma cărora se analizează tipicitatea
Răspuns:
a) subiectul;
b) obiectul;
c) latura obiectivă;
d) latura subiectivă.
06. Definiţi obiectul juridic al infracţiunii
Răspuns: Valoarea socială protejată de norma juridică penală şi căreia i se aduce atingere prin comiterea infracţiunii.
07. Enumeraţi categoriile de incriminări
Răspuns:
a) incriminări în cadrul cărora obiectul juridic este enunţat în mod explicit;
b) incriminări care nu menţionează explicit obiectul juridic, dar acesta este uşor de identificat din chiar conţinutul normei;
c) incriminări în cazul cărora obiectul juridic nu poate fi identificat decât prin raportare la elemente exterioare conţinutului infracţiunii, cum ar fi denumirea capitolului sau secţiunii ori denumirea marginală a articolului;
d) incriminări în cazul cărora obiectul juridic nu poate fi identificat decât prin eforturile doctrinei, el nefiind evidenţiat nici de conţinutul textului şi nici de elementele exterioare menţionate anterior.
08. Enumeraţi funcţiile obiectului juridic al infracţiunii
Răspuns:
a) constituie fundamentul construcţiei legale a infracţiunii;
b) constituie un criteriu în stabilirea limitelor legale de pedeapsă;
c) reprezintă criteriul de ordonare a infracţiunilor în partea specială a Codului penal;
d) constituie un element important în interpretarea normei juridice;
e) reprezintă elementul pe baza căruia se determină subiectul pasiv al infracţiunii, ca fiind titularul valorii sociale lezate;
f) determină eficacitatea cauzei justificative a consimţământului victimei, acest consimţământ fiind valabil numai în situaţia în care priveşte o valoare socială de care persoana poate dispune în mod legal.
09. Definiţi obiectul material al infracţiunii
Răspuns: Reprezintă lucrul sau fiinţa împotriva căruia se îndreaptă nemijlocit acţiunea sau inacţiunea ce aduce atingere obiectului juridic şi care este vătămat în integritatea sa ori periclitat ca urmare a acestei acţiuni.
10. Obiectul material trebuie să existe în cazul oricărei infracţiuni?
Răspuns: Nu. Infracţiunile materiale sunt faptele caracterizate de existenţa unui obiect material, asupra căruia se îndreaptă acţiunea sau inacţiunea. Infracţiunile formale nu presupun existenţa unui obiect material, în cazul lor valoarea socială ocrotită nefiind strâns legată de un anumit lucru.
Răspuns:
a) infracţiuni cu conţinut unic;
b) infracţiuni cu conţinut alternativ;
c) infracţiuni cu conţinuturi alternative.
02. Definiţi infracţiunile cu conţinut unic
Răspuns: Sunt acele infracţiuni ale căror elemente constitutive nu se pot înfăţişa, potrivit textului incriminator, decât sub o anumită formă, unică, exclusivă, nesusceptibilă de mai multe modalităţi.
03. Definiţi infracţiunile cu conţinut alternativ
Răspuns: Sunt acele infracţiuni pentru care legea prevede variante alternative ale principalelor elemente constitutive, variante echivalente sub aspectul semnificaţiei lor penale. Ex: art. 205 C.pen. (insulta).
În cazul infracţiunilor cu conţinut alternativ, diferitele modalităţi prevăzute de norma de incriminare sunt echivalente din punctul de vedere al semnificaţiei penale, astfel că realizarea mai multora dintre ele nu afectează unitatea infracţiunii.
04. Definiţi infracţiunile cu conţinuturi alternative
Răspuns: Sunt acele infracţiuni în cazul cărora legiuitorul regrupează sub aceeaşi denumire două sau mai multe infracţiuni de sine stătătoare. Ex: art. 271 C.pen. (nerespectarea hotărârilor judecătoreşti).
În cazul infracţiunilor cu conţinuturi alternative, dacă se realizează mai multe dintre aceste conţinuturi, vom avea mai multe infracţiuni.
05. Enumeraţi elementele prin prisma cărora se analizează tipicitatea
Răspuns:
a) subiectul;
b) obiectul;
c) latura obiectivă;
d) latura subiectivă.
06. Definiţi obiectul juridic al infracţiunii
Răspuns: Valoarea socială protejată de norma juridică penală şi căreia i se aduce atingere prin comiterea infracţiunii.
07. Enumeraţi categoriile de incriminări
Răspuns:
a) incriminări în cadrul cărora obiectul juridic este enunţat în mod explicit;
b) incriminări care nu menţionează explicit obiectul juridic, dar acesta este uşor de identificat din chiar conţinutul normei;
c) incriminări în cazul cărora obiectul juridic nu poate fi identificat decât prin raportare la elemente exterioare conţinutului infracţiunii, cum ar fi denumirea capitolului sau secţiunii ori denumirea marginală a articolului;
d) incriminări în cazul cărora obiectul juridic nu poate fi identificat decât prin eforturile doctrinei, el nefiind evidenţiat nici de conţinutul textului şi nici de elementele exterioare menţionate anterior.
08. Enumeraţi funcţiile obiectului juridic al infracţiunii
Răspuns:
a) constituie fundamentul construcţiei legale a infracţiunii;
b) constituie un criteriu în stabilirea limitelor legale de pedeapsă;
c) reprezintă criteriul de ordonare a infracţiunilor în partea specială a Codului penal;
d) constituie un element important în interpretarea normei juridice;
e) reprezintă elementul pe baza căruia se determină subiectul pasiv al infracţiunii, ca fiind titularul valorii sociale lezate;
f) determină eficacitatea cauzei justificative a consimţământului victimei, acest consimţământ fiind valabil numai în situaţia în care priveşte o valoare socială de care persoana poate dispune în mod legal.
09. Definiţi obiectul material al infracţiunii
Răspuns: Reprezintă lucrul sau fiinţa împotriva căruia se îndreaptă nemijlocit acţiunea sau inacţiunea ce aduce atingere obiectului juridic şi care este vătămat în integritatea sa ori periclitat ca urmare a acestei acţiuni.
10. Obiectul material trebuie să existe în cazul oricărei infracţiuni?
Răspuns: Nu. Infracţiunile materiale sunt faptele caracterizate de existenţa unui obiect material, asupra căruia se îndreaptă acţiunea sau inacţiunea. Infracţiunile formale nu presupun existenţa unui obiect material, în cazul lor valoarea socială ocrotită nefiind strâns legată de un anumit lucru.
Trimiteți un comentariu