Întrebări drept penal, partea specială (XXVIII)
01. Definiţi infracţiunea de denunţare calomnioasă. Modalitate asimilată.
Răspuns: Art. 259 C pen incriminează învinuirea mincinoasă făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o anumită persoană. Legea incriminează în art 259 alin 2 şi o variantă asimilată, şi anume: Producerea ori ticluirea de probe mincinoase în sprijinul unei învinuiri nedrepte.
02. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de denunţare calomnioasă?
Răspuns: Intenţie directă sau indirectă.
03. Definiţi infracţiunea de mărturie mincinoasă. Modalitate asimilată
Răspuns: Art. 260 C pen. incriminează fapta martorului care într-o cauză penală, civilă,
disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori, face afirmaţii mincinoase, ori nu spune tot ce ştie privitor la împrejurările esenţiale asupra cărora a fost întrebat.
Art. 260 alin. 4 reglementează şi o variantă asimilată atunci când fapta este comisă de un expert sau interpret.
04. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de mărturie mincinoasă?
Răspuns: Intenţie directă.
05. Care este cauza de nepedepsire în cazul mărturiei mincinoase?
Răspuns: Fapta nu se pedepseşte dacă, în cauzele penale înainte de arestarea inculpatului, iar în cazul celorlalte cauze mai înainte de a se fi pronunţat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase, martorul îşi retrage mărturia. În acest caz retragerea trebuie realizată înainte de orice soluţie sau arestare a inculpatului.
06. Definiţi infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă
Răspuns: Art. 261 C pen incriminează încercarea de a determina o persoană prin constrângere ori corupere să dea declaraţii mincinoase într-o cauză penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori.
07. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă?
Răspuns: Intenţie directă.
08. Care sunt diferenţele dintre instigare la mărturie mincinoasă şi încercarea de a determina mărturia mincinoasă?
Răspuns:
a) pe de o parte la instigare la mărturia mincinoasă persoana trebuie să aibă calitatea de martor, pe când la încercarea de a determina mărturia mincinoasă, persoana este suficient să fie un potenţial martor;
b) la instigare trebuie ca persoană să fi luat hotărârea de a comite fapta indiferent dacă şi trece la executare (dacă instigatul nu trece sau se desistă ori împiedică consumarea faptei, comite doar o instigare neurmată de executare), pe când la încercarea de a determina este suficient ca agentul să încerce determinarea, fiind fără relevanţă poziţia persoanei vizate de agent cu privire la încercarea de determinare;
c) instigarea la mărturie mincinoasă se poate realiza, prin orice mijloace, chiar prin convingere, pe când la încercarea de a determina mărturia mincinoasă, fapta se comite doar prin constrângere sau corupere. Dacă se încearcă determinarea în orice alt mod, fapta nu mai este tipică.
09. Definiţi infracţiunea de nedenunţare
Răspuns: Art. 262 incriminează omisiunea de a denunţa de îndată săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în art. 174 (omor), 175 (omor calificat), 176 (omor deosebit de grav), 211 (tâlhărie), 212 (piraterie), 215 ind. 1 (înşelăciune), 217 alin. 2-4 (distrugere), 218 alin. 1 (distrugere calificată) şi 276 alin. 3 (distrugere şi semnalizare falsă) C. pen.
10. Care este forma de vinovăţie cu care se comite infracţiunea de nedenunţare?
Răspuns: Intenţie şi culpă, deoarece este o infracţiune omisivă.
11. Enumeraţi clauzele de nepedepsire pentru nedenunţare
Răspuns:
a) când este comisă de soţ sau rudă apropiată;
b) când persoana încunoştinţează autorităţile competente despre acea infracţiune mai înainte de a se fi început urmărirea penală pentru infracţiunea nedenunţată;
c) când nedenunţătorul a înlesnit arestarea infractorilor, chiar după ce s-a început urmărirea penală ori după ce vinovaţii au fost descoperiţi.
Răspuns: Art. 259 C pen incriminează învinuirea mincinoasă făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o anumită persoană. Legea incriminează în art 259 alin 2 şi o variantă asimilată, şi anume: Producerea ori ticluirea de probe mincinoase în sprijinul unei învinuiri nedrepte.
02. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de denunţare calomnioasă?
Răspuns: Intenţie directă sau indirectă.
03. Definiţi infracţiunea de mărturie mincinoasă. Modalitate asimilată
Răspuns: Art. 260 C pen. incriminează fapta martorului care într-o cauză penală, civilă,
disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori, face afirmaţii mincinoase, ori nu spune tot ce ştie privitor la împrejurările esenţiale asupra cărora a fost întrebat.
Art. 260 alin. 4 reglementează şi o variantă asimilată atunci când fapta este comisă de un expert sau interpret.
04. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de mărturie mincinoasă?
Răspuns: Intenţie directă.
05. Care este cauza de nepedepsire în cazul mărturiei mincinoase?
Răspuns: Fapta nu se pedepseşte dacă, în cauzele penale înainte de arestarea inculpatului, iar în cazul celorlalte cauze mai înainte de a se fi pronunţat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase, martorul îşi retrage mărturia. În acest caz retragerea trebuie realizată înainte de orice soluţie sau arestare a inculpatului.
06. Definiţi infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă
Răspuns: Art. 261 C pen incriminează încercarea de a determina o persoană prin constrângere ori corupere să dea declaraţii mincinoase într-o cauză penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori.
07. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă?
Răspuns: Intenţie directă.
08. Care sunt diferenţele dintre instigare la mărturie mincinoasă şi încercarea de a determina mărturia mincinoasă?
Răspuns:
a) pe de o parte la instigare la mărturia mincinoasă persoana trebuie să aibă calitatea de martor, pe când la încercarea de a determina mărturia mincinoasă, persoana este suficient să fie un potenţial martor;
b) la instigare trebuie ca persoană să fi luat hotărârea de a comite fapta indiferent dacă şi trece la executare (dacă instigatul nu trece sau se desistă ori împiedică consumarea faptei, comite doar o instigare neurmată de executare), pe când la încercarea de a determina este suficient ca agentul să încerce determinarea, fiind fără relevanţă poziţia persoanei vizate de agent cu privire la încercarea de determinare;
c) instigarea la mărturie mincinoasă se poate realiza, prin orice mijloace, chiar prin convingere, pe când la încercarea de a determina mărturia mincinoasă, fapta se comite doar prin constrângere sau corupere. Dacă se încearcă determinarea în orice alt mod, fapta nu mai este tipică.
09. Definiţi infracţiunea de nedenunţare
Răspuns: Art. 262 incriminează omisiunea de a denunţa de îndată săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în art. 174 (omor), 175 (omor calificat), 176 (omor deosebit de grav), 211 (tâlhărie), 212 (piraterie), 215 ind. 1 (înşelăciune), 217 alin. 2-4 (distrugere), 218 alin. 1 (distrugere calificată) şi 276 alin. 3 (distrugere şi semnalizare falsă) C. pen.
10. Care este forma de vinovăţie cu care se comite infracţiunea de nedenunţare?
Răspuns: Intenţie şi culpă, deoarece este o infracţiune omisivă.
11. Enumeraţi clauzele de nepedepsire pentru nedenunţare
Răspuns:
a) când este comisă de soţ sau rudă apropiată;
b) când persoana încunoştinţează autorităţile competente despre acea infracţiune mai înainte de a se fi început urmărirea penală pentru infracţiunea nedenunţată;
c) când nedenunţătorul a înlesnit arestarea infractorilor, chiar după ce s-a început urmărirea penală ori după ce vinovaţii au fost descoperiţi.
Trimiteți un comentariu