Întrebări la procedura penală I (26)
01. Ce sunt constatările medico-legale?
Răspuns: Constatările medico-legale reprezintă procedee probatorii similare constatărilor tehnico-ştiinţifice, dar care implică cunoştinţe medicale de specialitate. Efectuarea ei impune îndeplinirea aceloraşi condiţii şi aceeşi procedură ca şi în ipoteza constatărilor tehnico-ştiinţifice. Exhumarea în vederea constatării cauzelor morţii se face însă numai cu încuviinţarea procurorului.
02. În care cazuri se efectuează obligatoriu constatările medico-legale?
Răspuns:
a) în caz de moarte violentă;
b) în caz de moarte a cărei cauză nu se cunoaşte;
c) atunci când este necesară o examinare corporală asupra învinuitului sau a persoanei vătămate pentru a constata pe corpul acestora existenţa urmelor infracţiunii.
03. Ce sunt expertizele?
Răspuns: Procedee probatorii prin care sunt folosite în procesul penal (în faza de urmărire penală sau în faza de judecată) cunoştinţele unui expert pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei.
04. Enumeraţi cazurile de efectuare obligatorie a expertizelor
Răspuns:
a) în cazul infracţiunii de omor deosebit de grav este obligatorie efectuarea unei expertize psihiatrice;
b) efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie şi atunci când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are îndoială asupra stării psihice a învinuitului sau inculpatului.
c) efectuarea unei expertize este obligatorie pentru a se stabili cauzele morţii, dacă nu s-a întocmit un raport medico-legal.
d) în ipoteza stabilirii discernământului la minorii între 14 şi 16 ani se efectuează o expertiză psihologică;
e) în ipoteza suspendării urmăririi penale / judecăţii;
f) în ipoteza revocării arestării preventive pe motiv de boală;
g) în ipoteza amânării / întreruperii executării pedepsei.
05. De câte feluri sunt expertizele?
Răspuns:
a) expertize criminalistice;
b) expertize medico-legale;
c) expertize contabile;
d) expertize tehnice;
e) expertize psihologice.
06. Clasificaţi expertizele în raport de procedura de efectuare
Răspuns:
a) expertiza aparent necontradictorie;
b) expertiza contradictorie.
07. În ce constă expertiza aparent necontradictorie?
Răspuns: Această ipoteză se întâlneşte în cazul expertizelor criminalistice şi medico-legale. În cazul acestora, organul de urmărire penală / instanţa care dispun efectuarea expertizei prin ordonanţă / încheiere comunică institutului de specialitate prin adresă actul de dispoziţie ce cuprinde şi formularea obiectivelor şi termenul de efectuare, împreună cu dosarul cauzei. Numirea expertului se face de conducereea institutului de specialitate. Fiecare dintre părţi are dreptul să ceară ca un expert recomandat de ea să participe la efectuarea expertizei.
08. În ce constă expertiza contradictorie?
Răspuns: Această ipoteză se întâlneşte în cazul expertizelor tehnice şi a celor contabile. În acest caz, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, când dispune efectuarea
unei expertize, fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul.
La termenul fixat se aduce la cunoştinţă părţilor şi expertului obiectul expertizei şi întrebările la care expertul trebuie să răspundă şi li se pune în vedere că au dreptul să facă
observaţii cu privire la aceste întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor.
Părţile mai sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert
recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei.
După examinarea obiecţiilor şi cererilor făcute de părţi şi expert, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată pune în vedere expertului termenul în care urmează a fi efectuată expertiza, încunoştinţându-l totodată dacă la efectuarea acesteia.
urmează să participe părţile.
Răspuns: Constatările medico-legale reprezintă procedee probatorii similare constatărilor tehnico-ştiinţifice, dar care implică cunoştinţe medicale de specialitate. Efectuarea ei impune îndeplinirea aceloraşi condiţii şi aceeşi procedură ca şi în ipoteza constatărilor tehnico-ştiinţifice. Exhumarea în vederea constatării cauzelor morţii se face însă numai cu încuviinţarea procurorului.
02. În care cazuri se efectuează obligatoriu constatările medico-legale?
Răspuns:
a) în caz de moarte violentă;
b) în caz de moarte a cărei cauză nu se cunoaşte;
c) atunci când este necesară o examinare corporală asupra învinuitului sau a persoanei vătămate pentru a constata pe corpul acestora existenţa urmelor infracţiunii.
03. Ce sunt expertizele?
Răspuns: Procedee probatorii prin care sunt folosite în procesul penal (în faza de urmărire penală sau în faza de judecată) cunoştinţele unui expert pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei.
04. Enumeraţi cazurile de efectuare obligatorie a expertizelor
Răspuns:
a) în cazul infracţiunii de omor deosebit de grav este obligatorie efectuarea unei expertize psihiatrice;
b) efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie şi atunci când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are îndoială asupra stării psihice a învinuitului sau inculpatului.
c) efectuarea unei expertize este obligatorie pentru a se stabili cauzele morţii, dacă nu s-a întocmit un raport medico-legal.
d) în ipoteza stabilirii discernământului la minorii între 14 şi 16 ani se efectuează o expertiză psihologică;
e) în ipoteza suspendării urmăririi penale / judecăţii;
f) în ipoteza revocării arestării preventive pe motiv de boală;
g) în ipoteza amânării / întreruperii executării pedepsei.
05. De câte feluri sunt expertizele?
Răspuns:
a) expertize criminalistice;
b) expertize medico-legale;
c) expertize contabile;
d) expertize tehnice;
e) expertize psihologice.
06. Clasificaţi expertizele în raport de procedura de efectuare
Răspuns:
a) expertiza aparent necontradictorie;
b) expertiza contradictorie.
07. În ce constă expertiza aparent necontradictorie?
Răspuns: Această ipoteză se întâlneşte în cazul expertizelor criminalistice şi medico-legale. În cazul acestora, organul de urmărire penală / instanţa care dispun efectuarea expertizei prin ordonanţă / încheiere comunică institutului de specialitate prin adresă actul de dispoziţie ce cuprinde şi formularea obiectivelor şi termenul de efectuare, împreună cu dosarul cauzei. Numirea expertului se face de conducereea institutului de specialitate. Fiecare dintre părţi are dreptul să ceară ca un expert recomandat de ea să participe la efectuarea expertizei.
08. În ce constă expertiza contradictorie?
Răspuns: Această ipoteză se întâlneşte în cazul expertizelor tehnice şi a celor contabile. În acest caz, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, când dispune efectuarea
unei expertize, fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul.
La termenul fixat se aduce la cunoştinţă părţilor şi expertului obiectul expertizei şi întrebările la care expertul trebuie să răspundă şi li se pune în vedere că au dreptul să facă
observaţii cu privire la aceste întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor.
Părţile mai sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert
recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei.
După examinarea obiecţiilor şi cererilor făcute de părţi şi expert, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată pune în vedere expertului termenul în care urmează a fi efectuată expertiza, încunoştinţându-l totodată dacă la efectuarea acesteia.
urmează să participe părţile.
Trimiteți un comentariu