Întrebări la teoria generală a obligaţiilor (08)
01. Care este sensul adagiului: “res inter alios acta aliis neque nocere, neque prodesse potest”?
Răspuns: Actul juridic încheiat între anumite persoane nu poate nici să vatăme şi nici să profite altor persoane.
02. Care este excepţia principiului relativităţii efectelor contractului?
Răspuns: Printr-un anumit contract părţile pot prevedea drepturi în folosul unei terţe persoane, străine de acel contract : este cazul contractului în folosul unei terţe persoane (stipulaţia pentru altul).
03. Ce este opozabilitatea contractului?
Răspuns: Contractul, privit ca realitate socială, ca fapt social, este opozabil faţă de oricine, chiar şi faţă de aceia care nu au participat la încheierea lui. Aceasta este opozabilitatea contractului, care nu se află în contradicţie cu principiul relativităţii efectelor contractului.
04. Daţi exemple de cazuri de opozabilitate faţă de terţi a contractului
Răspuns:
a) invocarea contractului faţă de un terţ, cu titlu de dobândire a unui drept real sau de creanţă;
b) invocarea contractului ca just titlu, pentru a beneficia de efectele uzucapiunii scurte;
c) contractul poate constitui un just temei pentru justificarea măririi patrimoniului unei persoane, putând fi opus unei terţe persoane, străine de acel contract, care ar introduce o acţiune întemeiată pe îmbogăţirea fără justă cauză.
05. Care este interesul distincţiei dintre principiul relativităţii efectelor contractului şi opozabilitatea contractului faţă de terţe persoane?
Răspuns: În raporturile dintre părţi contractul este luat în considerare ca act juridic, reprezentând manifestarea de voinţă a înseşi părţilor contractante. Din punctul de vedere al terţilor, contractul nu mai este luat în considerare în calitatea sa de act juridic, ci apare ca un simplu fapt juridic.
Sub aspectul responsabilităţii civile, în cazul în care o parte nu-şi execută obligaţiile ce-i revin din contract, se va angaja responsabilitatea ei contractuală. Dacă o terţă persoană încalcă un drept ce aparţine unei părţi dintr-un contract ori dacă o terţă persoană împiedică pe una dintre părţile contractante să execute o obligaţie contractuală, responsabilitatea acestei terţe persoane va fi o responsabilitate extracontractuală, pe temeiul faptei ilicite cauzatoare de prejudicii.
Sub aspect probatoriu, între părţi proba contractului urmează a se face după regulile referitoare la dovada actelor juridice (adică peste valoare de 250 de lei va fi necesară, ca regulă, prezentarea unui înscris). Din punctul de vedere al unui terţ, contractul apare ca un simplu fapt juridic, terţa persoană va fi îndreptăţită să se folosească de orice mijloc de probă - inclusiv de martori - spre a dovedi existenţa, pentru a combate existenţa ori pentru infirmarea numai în parte a contractului.
06. Cine sunt părţile unui contract?
Răspuns: Persoane fizice sau juridice care au încheiat, direct sau prin reprezentare, contractul.
07. Cine sunt terţii ?
Răspuns : Sunt persoanele străine de contract, care nu au participat, nici direct şi nici prin reprezentare, la încheierea contractului.
08. Cine sunt succesorii părţilor ?
Răspuns : O categorie intermediară de persoane, care, deşi nu au participat la încheierea contractului, nici personal şi nici prin reprezentare, date fiind anumite raporturi în care se află cu părţile contractuale, suportă efectele contractului asemenea părţilor.
09. Enumeraţi succesorii părţilor
Răspuns :
a) succesorii universali şi cu titlu universal;
b) succesorii cu titlu particular ;
c) creditorii chirografari ai părţilor.
10. Cine sunt succesorii universai şi cu titlu universal ?
Răspuns : Sunt acele persoane care au dobândit, în tot sau în parte, patrimoniul – privit ca universalitate de drepturi şi obligaţii – al uneia dintre părţile contractante. Succesorul care are vocaţia la întregul patrimoniu este succesor universal. Cel care primeşte vocaţia numai la o fracţiune matematică din patrimoniu este succesor cu titlu universal.
Succesorii universali sau cei cu titlu universal primesc drepturile şi obligaţiile ce au aparţinut părţilor. Cu alte cuvinte, primesc, îşi însuşesc, toate efectele contractelor pe care le-au încheiat părţile, cu excepţia contractelor intuitu personae, ale căror efecte nu se pot transmite de la părţi către ale persoane, precum şi cu excepţia efectelor declarate de părţile contractante ca fiind intransmisibile către succesori.
11. Cine sunt succesorii cu titlu particular ?
Răspuns: Acele persoane care dobândesc un drept anumit, un drept care este privit în mod de sine stătător, şi nu ca parte componentă a unui patrimoniu. Condiţia esenţială pentru ca succesorul cu titlu particular să beneficieze de anumite drepturi născute dintr-un contract la care nu a fost parte este aceea ca aceste drepturi să se afle în strânsă conexiune cu dreptul dobândit de succesorul cu titlu particular.
12. Cine sunt creditorii chirografari?
Răspuns: Sunt creditorii care nu se bucură de o garanţie reală.
Prin art. 1718 C.civ. este instituit gajul general al creditorilor chirografari, conform căruia patrimoniul debitorului, privit ca universalitate, constituie garanţia pentru satisfacerea creanţei.
În măsura în care fluctuaţiile activului sau pasivului patrimoniului s-au produs ca urmare a contractelor încheiate de debitor, va trebui să admitem că aceste contracte sunt opozabile creditorilor chirografari. Date fiind însă raporturile juridice existente între debitorul – parte a contractului – şi creditorii săi chirografari, legea instituie anumite reguli specifice prin care creditorii chirografari pot să înlăture opozabilitatea faţă de ei a contractului încheiat de debitor.
Răspuns: Actul juridic încheiat între anumite persoane nu poate nici să vatăme şi nici să profite altor persoane.
02. Care este excepţia principiului relativităţii efectelor contractului?
Răspuns: Printr-un anumit contract părţile pot prevedea drepturi în folosul unei terţe persoane, străine de acel contract : este cazul contractului în folosul unei terţe persoane (stipulaţia pentru altul).
03. Ce este opozabilitatea contractului?
Răspuns: Contractul, privit ca realitate socială, ca fapt social, este opozabil faţă de oricine, chiar şi faţă de aceia care nu au participat la încheierea lui. Aceasta este opozabilitatea contractului, care nu se află în contradicţie cu principiul relativităţii efectelor contractului.
04. Daţi exemple de cazuri de opozabilitate faţă de terţi a contractului
Răspuns:
a) invocarea contractului faţă de un terţ, cu titlu de dobândire a unui drept real sau de creanţă;
b) invocarea contractului ca just titlu, pentru a beneficia de efectele uzucapiunii scurte;
c) contractul poate constitui un just temei pentru justificarea măririi patrimoniului unei persoane, putând fi opus unei terţe persoane, străine de acel contract, care ar introduce o acţiune întemeiată pe îmbogăţirea fără justă cauză.
05. Care este interesul distincţiei dintre principiul relativităţii efectelor contractului şi opozabilitatea contractului faţă de terţe persoane?
Răspuns: În raporturile dintre părţi contractul este luat în considerare ca act juridic, reprezentând manifestarea de voinţă a înseşi părţilor contractante. Din punctul de vedere al terţilor, contractul nu mai este luat în considerare în calitatea sa de act juridic, ci apare ca un simplu fapt juridic.
Sub aspectul responsabilităţii civile, în cazul în care o parte nu-şi execută obligaţiile ce-i revin din contract, se va angaja responsabilitatea ei contractuală. Dacă o terţă persoană încalcă un drept ce aparţine unei părţi dintr-un contract ori dacă o terţă persoană împiedică pe una dintre părţile contractante să execute o obligaţie contractuală, responsabilitatea acestei terţe persoane va fi o responsabilitate extracontractuală, pe temeiul faptei ilicite cauzatoare de prejudicii.
Sub aspect probatoriu, între părţi proba contractului urmează a se face după regulile referitoare la dovada actelor juridice (adică peste valoare de 250 de lei va fi necesară, ca regulă, prezentarea unui înscris). Din punctul de vedere al unui terţ, contractul apare ca un simplu fapt juridic, terţa persoană va fi îndreptăţită să se folosească de orice mijloc de probă - inclusiv de martori - spre a dovedi existenţa, pentru a combate existenţa ori pentru infirmarea numai în parte a contractului.
06. Cine sunt părţile unui contract?
Răspuns: Persoane fizice sau juridice care au încheiat, direct sau prin reprezentare, contractul.
07. Cine sunt terţii ?
Răspuns : Sunt persoanele străine de contract, care nu au participat, nici direct şi nici prin reprezentare, la încheierea contractului.
08. Cine sunt succesorii părţilor ?
Răspuns : O categorie intermediară de persoane, care, deşi nu au participat la încheierea contractului, nici personal şi nici prin reprezentare, date fiind anumite raporturi în care se află cu părţile contractuale, suportă efectele contractului asemenea părţilor.
09. Enumeraţi succesorii părţilor
Răspuns :
a) succesorii universali şi cu titlu universal;
b) succesorii cu titlu particular ;
c) creditorii chirografari ai părţilor.
10. Cine sunt succesorii universai şi cu titlu universal ?
Răspuns : Sunt acele persoane care au dobândit, în tot sau în parte, patrimoniul – privit ca universalitate de drepturi şi obligaţii – al uneia dintre părţile contractante. Succesorul care are vocaţia la întregul patrimoniu este succesor universal. Cel care primeşte vocaţia numai la o fracţiune matematică din patrimoniu este succesor cu titlu universal.
Succesorii universali sau cei cu titlu universal primesc drepturile şi obligaţiile ce au aparţinut părţilor. Cu alte cuvinte, primesc, îşi însuşesc, toate efectele contractelor pe care le-au încheiat părţile, cu excepţia contractelor intuitu personae, ale căror efecte nu se pot transmite de la părţi către ale persoane, precum şi cu excepţia efectelor declarate de părţile contractante ca fiind intransmisibile către succesori.
11. Cine sunt succesorii cu titlu particular ?
Răspuns: Acele persoane care dobândesc un drept anumit, un drept care este privit în mod de sine stătător, şi nu ca parte componentă a unui patrimoniu. Condiţia esenţială pentru ca succesorul cu titlu particular să beneficieze de anumite drepturi născute dintr-un contract la care nu a fost parte este aceea ca aceste drepturi să se afle în strânsă conexiune cu dreptul dobândit de succesorul cu titlu particular.
12. Cine sunt creditorii chirografari?
Răspuns: Sunt creditorii care nu se bucură de o garanţie reală.
Prin art. 1718 C.civ. este instituit gajul general al creditorilor chirografari, conform căruia patrimoniul debitorului, privit ca universalitate, constituie garanţia pentru satisfacerea creanţei.
În măsura în care fluctuaţiile activului sau pasivului patrimoniului s-au produs ca urmare a contractelor încheiate de debitor, va trebui să admitem că aceste contracte sunt opozabile creditorilor chirografari. Date fiind însă raporturile juridice existente între debitorul – parte a contractului – şi creditorii săi chirografari, legea instituie anumite reguli specifice prin care creditorii chirografari pot să înlăture opozabilitatea faţă de ei a contractului încheiat de debitor.
Trimiteți un comentariu