Întrebări la procedura penală I (28)
01. Ce este reţinerea?
Răspuns : Reprezintă măsura preventivă privativă de libertate care se dispune faţă de învinuit sau inculpat pe o durată maximă de 24 de ore, şi care nu poate fi prelungită.
02. Care este procedura de luare a măsurii reţinerii ?
Răspuns :
a) comunicarea dreptului la apărător şi a dreptului de a nu face declaraţii;
b) ascultarea învinuitului / inculpatului în prezenţa apărătorului;
c) emiterea ordonanţei de reţinere şi executarea acesteia;
d) comunicarea motivelor reţinerii şi comunicarea învinuirii;
e) atunci când reţinerea este dispusă de organul de cercetare penală, acesta trebuie să-l încunoştinţeze de îndată pe procuror, iar atunci când reţinerea este dispusă de procuror, potrivit art.220 alin.2, acesta trebuie să-l încunoştinţeze pe procurorul ierarhic superior.
03. Care sunt căile de atac împotriva măsurii preventive privative de libertate a reţinerii?
Răspuns: Împotriva ordonanţei organului de cercetare penală prin care s-a luat măsura preventivă a reţinerii se poate face plângere, înainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea măsurii, la procurorul care supraveghează cercetarea penală, iar împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a luat această măsură se poate face plângere, înainte de expirarea a 24 de ore, la prim-procurorul parchetului sau, după caz, la procurorul ierarhic superior, în condiţiile art. 278 alin. 1 şi 2.
04. Ce este obligarea de a nu părăsi localitatea?
Răspuns: Este o măsură preventivă restrictivă de libertate care constă în îndatorirea impusă învinuitului sau inculpatului de procuror sau de judecător în cursul urmăririi penale, ori de instanţa de judecată, în cursul judecăţii, de a nu părăsi localitatea în care locuieşte, fără încuviinţarea organului care a dispus această măsură.
05. Care sunt obligaţiile pe care învinuitul sau inculpatul trebuie să le respecte pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea?
Răspuns:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;
c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea organului judiciar care a dispus măsura;
d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.
06. Care sunt obligaţiile pe care organul judiciar care a dispus măsura obligării de a nu părăsi localitatea le poate impune învinuitului sau inculpatului?
Răspuns:
a) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
b) să nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau în orice alte locuri stabilite;
c) să nu se apropie de persoana vătămată, membrii familiei acesteia, persoana împreună cu care a comis fapta, martori, experţi ori alte persoane, stabilite de organul judiciar, şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect;
d) să nu conducă niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;
e) să nu se afle în locuinţa persoanei vătămate;
f) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta.
07. Care este procedura de luare a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea?
Răspuns:
a) în cursul urmăririi penale, de procuror, prin ordonanţă;
b) în cursul urmăririi penale, de judecător atunci când respinge propunerea
procurorului de arestare preventivă, prin încheiere;
c) în cursul judecăţii, de instanţa de judecată, prin încheiere.
08. Care este durata pentru care se poate dispune măsura obligării de a nu părăsi localitatea?
Răspuns: 30 de zile, dar nu mai mult de 1 an (în mod excepţional de 2 ani, dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de minim 10 ani).
09. Care sunt căile de atac împotriva măsurii obligării de a nu părăsi localitatea?
Răspuns: Împotriva ordonanţei procurorului prin care se dispune luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, învinuitul sau inculpatul poate face plângere în termen de 3 zile de la luarea măsurii, la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă. Plângerea învinuitului sau inculpatului împotriva ordonanţei procurorului, prin care s-a dispus luarea măsurii preventive, nu este suspensivă de executare. Instanţa se pronunţă în aceeaşi zi, prin încheiere. Când consideră că măsura preventivă este ilegală sau nu este justificată, instanţa dispune revocarea ei.
Împotriva încheierii judecătorului, învinuitul sau inculpatul poate face recurs la instanţa superioară în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă. Recursul nu este suspensiv de executare. Când consideră că măsura preventivă este nelegală sau nu este justificată, instanţa dispune revocarea ei.
Împotriva încheierii primei instanţei sau instanţei de apel inculpatul poate face recurs la instanţa superioară în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă.
10. Ce este obligarea de a nu părăsi ţara?
Răspuns: Este o măsură preventivă restrictivă de libertate care constă în îndatorirea impusă învinuitului sau inculpatului de procuror sau de judecător în cursul urmăririi penale, ori de instanţa de judecată, în cursul judecăţii, de a nu părăsi ţara fără încuviinţarea organului care a dispus această măsură.
Dispoziţiile privind măsura obligării de a nu părăsi localitatea se aplică în mod corespunzător.
Răspuns : Reprezintă măsura preventivă privativă de libertate care se dispune faţă de învinuit sau inculpat pe o durată maximă de 24 de ore, şi care nu poate fi prelungită.
02. Care este procedura de luare a măsurii reţinerii ?
Răspuns :
a) comunicarea dreptului la apărător şi a dreptului de a nu face declaraţii;
b) ascultarea învinuitului / inculpatului în prezenţa apărătorului;
c) emiterea ordonanţei de reţinere şi executarea acesteia;
d) comunicarea motivelor reţinerii şi comunicarea învinuirii;
e) atunci când reţinerea este dispusă de organul de cercetare penală, acesta trebuie să-l încunoştinţeze de îndată pe procuror, iar atunci când reţinerea este dispusă de procuror, potrivit art.220 alin.2, acesta trebuie să-l încunoştinţeze pe procurorul ierarhic superior.
03. Care sunt căile de atac împotriva măsurii preventive privative de libertate a reţinerii?
Răspuns: Împotriva ordonanţei organului de cercetare penală prin care s-a luat măsura preventivă a reţinerii se poate face plângere, înainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea măsurii, la procurorul care supraveghează cercetarea penală, iar împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a luat această măsură se poate face plângere, înainte de expirarea a 24 de ore, la prim-procurorul parchetului sau, după caz, la procurorul ierarhic superior, în condiţiile art. 278 alin. 1 şi 2.
04. Ce este obligarea de a nu părăsi localitatea?
Răspuns: Este o măsură preventivă restrictivă de libertate care constă în îndatorirea impusă învinuitului sau inculpatului de procuror sau de judecător în cursul urmăririi penale, ori de instanţa de judecată, în cursul judecăţii, de a nu părăsi localitatea în care locuieşte, fără încuviinţarea organului care a dispus această măsură.
05. Care sunt obligaţiile pe care învinuitul sau inculpatul trebuie să le respecte pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea?
Răspuns:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;
c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea organului judiciar care a dispus măsura;
d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.
06. Care sunt obligaţiile pe care organul judiciar care a dispus măsura obligării de a nu părăsi localitatea le poate impune învinuitului sau inculpatului?
Răspuns:
a) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
b) să nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau în orice alte locuri stabilite;
c) să nu se apropie de persoana vătămată, membrii familiei acesteia, persoana împreună cu care a comis fapta, martori, experţi ori alte persoane, stabilite de organul judiciar, şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect;
d) să nu conducă niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;
e) să nu se afle în locuinţa persoanei vătămate;
f) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta.
07. Care este procedura de luare a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea?
Răspuns:
a) în cursul urmăririi penale, de procuror, prin ordonanţă;
b) în cursul urmăririi penale, de judecător atunci când respinge propunerea
procurorului de arestare preventivă, prin încheiere;
c) în cursul judecăţii, de instanţa de judecată, prin încheiere.
08. Care este durata pentru care se poate dispune măsura obligării de a nu părăsi localitatea?
Răspuns: 30 de zile, dar nu mai mult de 1 an (în mod excepţional de 2 ani, dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de minim 10 ani).
09. Care sunt căile de atac împotriva măsurii obligării de a nu părăsi localitatea?
Răspuns: Împotriva ordonanţei procurorului prin care se dispune luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, învinuitul sau inculpatul poate face plângere în termen de 3 zile de la luarea măsurii, la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă. Plângerea învinuitului sau inculpatului împotriva ordonanţei procurorului, prin care s-a dispus luarea măsurii preventive, nu este suspensivă de executare. Instanţa se pronunţă în aceeaşi zi, prin încheiere. Când consideră că măsura preventivă este ilegală sau nu este justificată, instanţa dispune revocarea ei.
Împotriva încheierii judecătorului, învinuitul sau inculpatul poate face recurs la instanţa superioară în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă. Recursul nu este suspensiv de executare. Când consideră că măsura preventivă este nelegală sau nu este justificată, instanţa dispune revocarea ei.
Împotriva încheierii primei instanţei sau instanţei de apel inculpatul poate face recurs la instanţa superioară în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă.
10. Ce este obligarea de a nu părăsi ţara?
Răspuns: Este o măsură preventivă restrictivă de libertate care constă în îndatorirea impusă învinuitului sau inculpatului de procuror sau de judecător în cursul urmăririi penale, ori de instanţa de judecată, în cursul judecăţii, de a nu părăsi ţara fără încuviinţarea organului care a dispus această măsură.
Dispoziţiile privind măsura obligării de a nu părăsi localitatea se aplică în mod corespunzător.
Trimiteți un comentariu