Întrebări la procedura penală I (29)
01. Care sunt cele două forme ale arestării preventive din sistemul român?
Răspuns:
a) arestarea preventivă a învinuitului;
b) arestarea preventivă a inculpatului.
02. În ce constă procedura în faţa procurorului de luare a măsurii arestării preventive?
Răspuns:
a) întocmirea propunerii de arestare de către organul de cercetare penală în cauzele de competenţa proprie şi înaintarea acesteia procurorului. În cauzele de competenţă proprie a procurorului, această etapă lipseşte. Propunerea organului de cercetare se consemnează într-un referat;
b) examinarea propunerii de către procuror;
c) învinuitul / inculpatul este înştiinţat privind dreptul la apărător şi dreptul de a nu face declaraţii;
d) ascultarea învinuitului / inculpatului în prezenţa apărătorului de către procuror. Ascultarea lipseşte atunci când învinuitul / inculpatul este dispărut, se află în străinătate ori se sustrage de la urmărire sau de la judecată ori se află în una dintre situaţiile prevăzute în art. 149-1 alin. 6.
e) procurorul poate aprecia că:
- nu sunt îndeplinite condiţiile pentru dispunerea măsurii arestării. În această ipoteză dispune prin rezoluţie respingerea propunerii organului de cercetare penală;
- sunt îndeplinite condiţiile pentru dispunerea măsurii arestării. În această ipoteză întocmeşte propunere motivată de luare a măsurii arestării preventive;
f) prezentarea propunerii de arestare împreună cu dosarul cauzei preşedintelui instanţei sau judecătorului delegat de acesta de la:
- instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond
- instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află:
Ø locul de deţinere
Ø locul unde s-a constatat săvârşirea faptei
Ø sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.
03. În ce constă procedura în faţa judecătorului de luare a măsurii arestării preventive?
Răspuns:
a) măsuri pregătitoare: fixarea termenului de soluţionare a propunerii, verificarea îndeplinirii cerinţei asistenţei obligatorii, verificarea prezenţei învinuitului / inculpatului, înştiinţarea procurorului, a învinuitului / inculpatului şi a apărătorului privind ora de examinare a propunerii;
b) examinarea propunerii de arestare. Propunerea de arestare preventivă se soluţionează în camera de consiliu de un singur judecător, indiferent de natura infracţiunii.
c) comunicarea dreptului la apărător şi a dreptului de a nu face declaraţii;
d) ascultarea învinuitului / inculpatului de către judecător. Ascultarea lipseşte atunci când învinuitul / inculpatul este dispărut, se află în străinătate ori se sustrage de la urmărire sau de la judecată ori se află în una dintre situaţiile prevăzute în art. 149-1 alin. 6;
e) prezentarea de concluzii de către procuror şi apărătorul învinuitului / inculpatului privind propunerea de arestare;
f) soluţionarea propunerii de către judecător prin încheiere motivată. Acesta poate dispune:
- admiterea propunerii de arestare, caz în care judecătorul emite mandatul de arestare;
- respingerea propunerii de arestare caz în care, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale, poate să dispună măsura obligării de a nu părăsi localitatea / ţara.
04. Pe ce durată se poate dispune arestarea preventivă a învinuitului?
Răspuns: Cel mult 10 zile, fără prelungire.
05. Pe ce durată se poate dispune arestarea preventivă a inculpatului?
Răspuns: Arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă pe cel mult 30 de zile şi poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, fiecare prelungire neputând depăşi 30 zile. Limita maximă a duratei arestării preventive în cursul urmăriii penale este un termen rezonabil, şi, în nici un caz, nu poate fi mai mare de 180 zile.
06. Ce este rearestarea?
Răspuns: Faţă de inculpatul care a mai fost anterior arestat în aceeaşi cauză, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, se poate dispune din nou această măsură, dacă au intervenit elemente noi care fac necesară privarea sa de libertate.
07. Ce este tratamentul medical sub pază permanentă?
Răspuns: În cazul în care, pe baza actelor medicale, se constată că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în reţeaua medicală a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, administraţia locului de deţinere dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în reţeaua medicală a Ministerului Sănătăţii Publice.
08. Ce este liberarea provizorie?
Răspuns: Liberarea provizorie este o măsură preventivă restrictivă de libertate care se dispune subsidiar dispunerii măsurii arestării preventive faţă de învinuit / inculpat atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) împotriva învinuitului / inculpatului să se fi luat măsura arestării preventive;
b) fapta comisă de învinuit / inculpat să fie săvârşită din culpă sau, dacă a fost săvârşită cu intenţie, pedeapsa legală să nu depăşească 18 ani;
c) să nu existe date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica să săvârşească alte infracţiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor părţi, martori sau experţi, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
09. De câte feluri este liberarea provizorie?
Răspuns:
a) sub control judiciar;
b) pe cauţiune.
10. Care sunt obligaţiile pe care trebuie să le respecte învinuitul sau inculpatul pe timpul liberării provizorii?
Răspuns:
a) să nu depăşească limita teritorială fixată decât în condiţiile stabilite de instanţă;
b) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de instanţă, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;
d) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei care a dispus măsura;
e) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.
11. Care sunt obligaţiile pe care organul judiciar le poate impune învinuitului sau inculpatului pe timpul liberării provizorii ?
Răspuns:
a) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
b) să nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau în orice alte locuri stabilite;
c) să nu se apropie de persoana vătămată, membrii familiei acesteia, persoana împreună cu care a comis fapta, martori, experţi ori alte persoane, stabilite de instanţă, şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect;
d) să nu conducă niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;
e) să nu se afle în locuinţa persoanei vătămate;
f) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta.
12. În ce constă liberarea provizorie pe cauţiune?
Răspuns: Liberarea provizorie pe cauţiune se caracterizează prin condiţionarea învinuitului sau inculpatului de respectarea obligaţiilor specifice controlului judiciar, şi, în plus, de garantarea executării acestor obligaţii prin consemnarea unei sume de bani la dispoziţia instanţei.
13. Care este cuantumul cauţiunii şi cum se consemnează?
Răspuns: Cuantumul cauţiunii este de cel puţin 1000 lei (RON) şi consemnarea sa se face:
a) prin depunerea sumei de bani stabilită de instanţă sau
b) prin constituirea unei garanţii reale imobiliare la dispoziţia instanţei care a stabilit cauţiunea.
14. Când se restituie cauţiunea?
Răspuns: a) se revocă liberarea provizorie pentru cazul prevăzut în art. 160-10 alin. 1 lit. “a”;
b) se constată de instanţă, prin încheiere, că nu mai există temeiurile care au justificat măsura arestării preventive;
c) se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal;
d) se pronunţă pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii cu suspendarea condiţionată a executării ori cu suspendarea executării sub supraveghere sau cu executarea la locul de muncă;
e) se dispune condamnarea la pedeapsa închisorii;
f) cererea de liberare provizorie a fost respinsă potrivit art. 160-8a alin. 6.
Răspuns:
a) arestarea preventivă a învinuitului;
b) arestarea preventivă a inculpatului.
02. În ce constă procedura în faţa procurorului de luare a măsurii arestării preventive?
Răspuns:
a) întocmirea propunerii de arestare de către organul de cercetare penală în cauzele de competenţa proprie şi înaintarea acesteia procurorului. În cauzele de competenţă proprie a procurorului, această etapă lipseşte. Propunerea organului de cercetare se consemnează într-un referat;
b) examinarea propunerii de către procuror;
c) învinuitul / inculpatul este înştiinţat privind dreptul la apărător şi dreptul de a nu face declaraţii;
d) ascultarea învinuitului / inculpatului în prezenţa apărătorului de către procuror. Ascultarea lipseşte atunci când învinuitul / inculpatul este dispărut, se află în străinătate ori se sustrage de la urmărire sau de la judecată ori se află în una dintre situaţiile prevăzute în art. 149-1 alin. 6.
e) procurorul poate aprecia că:
- nu sunt îndeplinite condiţiile pentru dispunerea măsurii arestării. În această ipoteză dispune prin rezoluţie respingerea propunerii organului de cercetare penală;
- sunt îndeplinite condiţiile pentru dispunerea măsurii arestării. În această ipoteză întocmeşte propunere motivată de luare a măsurii arestării preventive;
f) prezentarea propunerii de arestare împreună cu dosarul cauzei preşedintelui instanţei sau judecătorului delegat de acesta de la:
- instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond
- instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află:
Ø locul de deţinere
Ø locul unde s-a constatat săvârşirea faptei
Ø sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.
03. În ce constă procedura în faţa judecătorului de luare a măsurii arestării preventive?
Răspuns:
a) măsuri pregătitoare: fixarea termenului de soluţionare a propunerii, verificarea îndeplinirii cerinţei asistenţei obligatorii, verificarea prezenţei învinuitului / inculpatului, înştiinţarea procurorului, a învinuitului / inculpatului şi a apărătorului privind ora de examinare a propunerii;
b) examinarea propunerii de arestare. Propunerea de arestare preventivă se soluţionează în camera de consiliu de un singur judecător, indiferent de natura infracţiunii.
c) comunicarea dreptului la apărător şi a dreptului de a nu face declaraţii;
d) ascultarea învinuitului / inculpatului de către judecător. Ascultarea lipseşte atunci când învinuitul / inculpatul este dispărut, se află în străinătate ori se sustrage de la urmărire sau de la judecată ori se află în una dintre situaţiile prevăzute în art. 149-1 alin. 6;
e) prezentarea de concluzii de către procuror şi apărătorul învinuitului / inculpatului privind propunerea de arestare;
f) soluţionarea propunerii de către judecător prin încheiere motivată. Acesta poate dispune:
- admiterea propunerii de arestare, caz în care judecătorul emite mandatul de arestare;
- respingerea propunerii de arestare caz în care, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale, poate să dispună măsura obligării de a nu părăsi localitatea / ţara.
04. Pe ce durată se poate dispune arestarea preventivă a învinuitului?
Răspuns: Cel mult 10 zile, fără prelungire.
05. Pe ce durată se poate dispune arestarea preventivă a inculpatului?
Răspuns: Arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă pe cel mult 30 de zile şi poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, fiecare prelungire neputând depăşi 30 zile. Limita maximă a duratei arestării preventive în cursul urmăriii penale este un termen rezonabil, şi, în nici un caz, nu poate fi mai mare de 180 zile.
06. Ce este rearestarea?
Răspuns: Faţă de inculpatul care a mai fost anterior arestat în aceeaşi cauză, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, se poate dispune din nou această măsură, dacă au intervenit elemente noi care fac necesară privarea sa de libertate.
07. Ce este tratamentul medical sub pază permanentă?
Răspuns: În cazul în care, pe baza actelor medicale, se constată că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în reţeaua medicală a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, administraţia locului de deţinere dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în reţeaua medicală a Ministerului Sănătăţii Publice.
08. Ce este liberarea provizorie?
Răspuns: Liberarea provizorie este o măsură preventivă restrictivă de libertate care se dispune subsidiar dispunerii măsurii arestării preventive faţă de învinuit / inculpat atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) împotriva învinuitului / inculpatului să se fi luat măsura arestării preventive;
b) fapta comisă de învinuit / inculpat să fie săvârşită din culpă sau, dacă a fost săvârşită cu intenţie, pedeapsa legală să nu depăşească 18 ani;
c) să nu existe date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica să săvârşească alte infracţiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor părţi, martori sau experţi, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
09. De câte feluri este liberarea provizorie?
Răspuns:
a) sub control judiciar;
b) pe cauţiune.
10. Care sunt obligaţiile pe care trebuie să le respecte învinuitul sau inculpatul pe timpul liberării provizorii?
Răspuns:
a) să nu depăşească limita teritorială fixată decât în condiţiile stabilite de instanţă;
b) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de instanţă, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;
d) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei care a dispus măsura;
e) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.
11. Care sunt obligaţiile pe care organul judiciar le poate impune învinuitului sau inculpatului pe timpul liberării provizorii ?
Răspuns:
a) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
b) să nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau în orice alte locuri stabilite;
c) să nu se apropie de persoana vătămată, membrii familiei acesteia, persoana împreună cu care a comis fapta, martori, experţi ori alte persoane, stabilite de instanţă, şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect;
d) să nu conducă niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;
e) să nu se afle în locuinţa persoanei vătămate;
f) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta.
12. În ce constă liberarea provizorie pe cauţiune?
Răspuns: Liberarea provizorie pe cauţiune se caracterizează prin condiţionarea învinuitului sau inculpatului de respectarea obligaţiilor specifice controlului judiciar, şi, în plus, de garantarea executării acestor obligaţii prin consemnarea unei sume de bani la dispoziţia instanţei.
13. Care este cuantumul cauţiunii şi cum se consemnează?
Răspuns: Cuantumul cauţiunii este de cel puţin 1000 lei (RON) şi consemnarea sa se face:
a) prin depunerea sumei de bani stabilită de instanţă sau
b) prin constituirea unei garanţii reale imobiliare la dispoziţia instanţei care a stabilit cauţiunea.
14. Când se restituie cauţiunea?
Răspuns: a) se revocă liberarea provizorie pentru cazul prevăzut în art. 160-10 alin. 1 lit. “a”;
b) se constată de instanţă, prin încheiere, că nu mai există temeiurile care au justificat măsura arestării preventive;
c) se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal;
d) se pronunţă pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii cu suspendarea condiţionată a executării ori cu suspendarea executării sub supraveghere sau cu executarea la locul de muncă;
e) se dispune condamnarea la pedeapsa închisorii;
f) cererea de liberare provizorie a fost respinsă potrivit art. 160-8a alin. 6.
Trimiteți un comentariu