Întrebări de drept succesoral (16)
01. Cine este executorul testamentar?
Răspuns: Persoana desemnată prin testament pentru a-l reprezenta post-mortem pe testator, asigurând aducerea la îndeplinire a ultimelor dorinţe ale acestuia, manifestate cu respectarea formelor şi condiţiilor de fond testamentare.
02. Care este natura juridică a execuţiunii testamentare?
Răspuns: Cea a mandatului.
03. Enumeraţi trăsăturile execuţiunii testamentare comune mandatului
Răspuns:
a) este intuitu personae;
b) este în principiu gratuită;
c) pune în sarcina executorului obligaţia de a da socoteală de gestiunea sa.
04. Enumeraţi trăsăturile execuţiunii testamentare diferite de cele ale mandatului
Răspuns:
a) executorul testamentar este desemnat printr-un act unilateral, fiind „numit” de testator în una din formele testamentare;
b) mandatul obişnuit se referă în principiu la încheierea de acte juridice, în timp ce execuţiunea testamentară poate include sau să aibă exclusiv ca obiect îndeplinirea unor acte materiale, cum ar fi distrugerea unor documente ale defunctului;
c) mandatul obişnuit încetează în principiu prin moartea defunctului, în timp ce execuţiunea testamentară începe să producă efecte la data decesului testatorului, fiind un act juridic mortis causa;
d) mandatul obişnuit poate fi revocat oricând de mandant, în timp ce execuţiunea testamentară este irevocabilă după data deschiderii moştenirii, succesorii defunctului neputând revoca unilateral mandatul încredinţat de defunct executorului testamentar, având doar dreptul de a cere în justiţie destituirea acestuia dacă a comis fapte culpabile în executarea misiunii sale;
e) în timp ce mandatar convenţional poate fi desemnată şi o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu, executor testamentar nu poate fi decât o persoană cu capacitate de exerciţiu deplină, care se apreciază în raport cu data deschiderii moştenirii, iar nu cu data testamentului.
05. Care este rolul executorului testamentar fără sezină?
Răspuns: Rolul executorului testamentar fără sezină (fără dreptul de a prelua bunurile succesorale) este redus, rezumându-se doar la supravegherea şi controlul executării dispoziţiilor testamentare de către cei ţinuţi la aceasta (moştenitorii legali sau legatari).
06. Definiţi instituirea contractuală
Răspuns: Instituirea contractuală, denumită şi donaţie de bunuri viitoare, este o liberalitate prin care o persoană, instituantul, dispune cu titlu gratuit în beneficiul altei persoane, instituitul, care acceptă, fie de toate sau o parte din bunurile care vor compune succesiunea sa, sau de cutare sau cutare bun determinat care se va putea găsi în aceasta.
07. În ce circumstanţe se poate face instituirea contractuală?
Răspuns:
a) prin contractul de căsătorie;
b) de către soţi, în timpul căsătoriei, prin convenţie separată de ea matrimonială iniţială.
08. Care dintre trăsăturile contractului sunt dominante: cele care aparţin donaţiei sau cele care aparţin testamentului?
Răspuns:
a) în cazul instituirii contractuale făcute prin contract matrimonial predomină caracteristicile donaţiei;
b) în cazul celei făcute în timpul căsătoriei predomină caracteristicile testamentului.
09. Care sunt limitele dreptului de a dispune prin acte juridice mortis causa?
Răspuns:
a) prohibirea pactelor asupra succesiunilor viitoare;
b) rezerva ereditară.
10. În ce constă prohibirea pactelor asupra succesiunilor viitoare?
Răspuns: Nu se poate face renunţarea la o succesiune ce nu este deschisă, nici nu se pot face învoiri asupra unei astfel de succesiuni, chiar dacă s-ar da consimţământul celui a cărui succesiune este în chestiune (art. 965 C.civ., alin. 2).
11. Enumeraţi raţiunile care justifică principiul prohibiţiei pactelor asupra succesiunilor viitoare
Răspuns:
a) considerentul de ordin moral (pactul ar naşte dorinţa morţii celui care lasă moştenirea);
b) pactul ar încălca regulile moştenirii legale şi mai ales principiul egalităţii succesorale;
c) necesitatea de a proteja moştenitorii contra abuzului de influenţă sau leziunii;
d) libertatea de a testa nu poate fi alienată prin acte între vii.
12. Care este sancţiunea nerespectării prohibiţiei pactelor asupra succesiunilor viitoare?
Răspuns: Nulitatea absolută a pactului.
13. Enumeraţi excepţiile de la prohibiţia pactelor asupra succesiunilor viitoare
Răspuns:
a) instituirea contractuală, atât cea făcută prin contractul de căsătorie, cât şi cea făcută în timpul căsătoriei;
b) donaţia-partaj;
c) clauzele societare în societăţile civile sau de persoane;
d) renunţarea anticipată la dreptul de a cere reducţiunea unei liberalităţi consimţite de de cujus.
14. Ce este donaţia-partaj?
Răspuns: Actul juridic prin care ascendenţii pot împărţi încă din timpul vieţii cu titlu de drepturi soccesorale între descendeţii lor bunurile pe care le deţin la momentul actului.
Răspuns: Persoana desemnată prin testament pentru a-l reprezenta post-mortem pe testator, asigurând aducerea la îndeplinire a ultimelor dorinţe ale acestuia, manifestate cu respectarea formelor şi condiţiilor de fond testamentare.
02. Care este natura juridică a execuţiunii testamentare?
Răspuns: Cea a mandatului.
03. Enumeraţi trăsăturile execuţiunii testamentare comune mandatului
Răspuns:
a) este intuitu personae;
b) este în principiu gratuită;
c) pune în sarcina executorului obligaţia de a da socoteală de gestiunea sa.
04. Enumeraţi trăsăturile execuţiunii testamentare diferite de cele ale mandatului
Răspuns:
a) executorul testamentar este desemnat printr-un act unilateral, fiind „numit” de testator în una din formele testamentare;
b) mandatul obişnuit se referă în principiu la încheierea de acte juridice, în timp ce execuţiunea testamentară poate include sau să aibă exclusiv ca obiect îndeplinirea unor acte materiale, cum ar fi distrugerea unor documente ale defunctului;
c) mandatul obişnuit încetează în principiu prin moartea defunctului, în timp ce execuţiunea testamentară începe să producă efecte la data decesului testatorului, fiind un act juridic mortis causa;
d) mandatul obişnuit poate fi revocat oricând de mandant, în timp ce execuţiunea testamentară este irevocabilă după data deschiderii moştenirii, succesorii defunctului neputând revoca unilateral mandatul încredinţat de defunct executorului testamentar, având doar dreptul de a cere în justiţie destituirea acestuia dacă a comis fapte culpabile în executarea misiunii sale;
e) în timp ce mandatar convenţional poate fi desemnată şi o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu, executor testamentar nu poate fi decât o persoană cu capacitate de exerciţiu deplină, care se apreciază în raport cu data deschiderii moştenirii, iar nu cu data testamentului.
05. Care este rolul executorului testamentar fără sezină?
Răspuns: Rolul executorului testamentar fără sezină (fără dreptul de a prelua bunurile succesorale) este redus, rezumându-se doar la supravegherea şi controlul executării dispoziţiilor testamentare de către cei ţinuţi la aceasta (moştenitorii legali sau legatari).
06. Definiţi instituirea contractuală
Răspuns: Instituirea contractuală, denumită şi donaţie de bunuri viitoare, este o liberalitate prin care o persoană, instituantul, dispune cu titlu gratuit în beneficiul altei persoane, instituitul, care acceptă, fie de toate sau o parte din bunurile care vor compune succesiunea sa, sau de cutare sau cutare bun determinat care se va putea găsi în aceasta.
07. În ce circumstanţe se poate face instituirea contractuală?
Răspuns:
a) prin contractul de căsătorie;
b) de către soţi, în timpul căsătoriei, prin convenţie separată de ea matrimonială iniţială.
08. Care dintre trăsăturile contractului sunt dominante: cele care aparţin donaţiei sau cele care aparţin testamentului?
Răspuns:
a) în cazul instituirii contractuale făcute prin contract matrimonial predomină caracteristicile donaţiei;
b) în cazul celei făcute în timpul căsătoriei predomină caracteristicile testamentului.
09. Care sunt limitele dreptului de a dispune prin acte juridice mortis causa?
Răspuns:
a) prohibirea pactelor asupra succesiunilor viitoare;
b) rezerva ereditară.
10. În ce constă prohibirea pactelor asupra succesiunilor viitoare?
Răspuns: Nu se poate face renunţarea la o succesiune ce nu este deschisă, nici nu se pot face învoiri asupra unei astfel de succesiuni, chiar dacă s-ar da consimţământul celui a cărui succesiune este în chestiune (art. 965 C.civ., alin. 2).
11. Enumeraţi raţiunile care justifică principiul prohibiţiei pactelor asupra succesiunilor viitoare
Răspuns:
a) considerentul de ordin moral (pactul ar naşte dorinţa morţii celui care lasă moştenirea);
b) pactul ar încălca regulile moştenirii legale şi mai ales principiul egalităţii succesorale;
c) necesitatea de a proteja moştenitorii contra abuzului de influenţă sau leziunii;
d) libertatea de a testa nu poate fi alienată prin acte între vii.
12. Care este sancţiunea nerespectării prohibiţiei pactelor asupra succesiunilor viitoare?
Răspuns: Nulitatea absolută a pactului.
13. Enumeraţi excepţiile de la prohibiţia pactelor asupra succesiunilor viitoare
Răspuns:
a) instituirea contractuală, atât cea făcută prin contractul de căsătorie, cât şi cea făcută în timpul căsătoriei;
b) donaţia-partaj;
c) clauzele societare în societăţile civile sau de persoane;
d) renunţarea anticipată la dreptul de a cere reducţiunea unei liberalităţi consimţite de de cujus.
14. Ce este donaţia-partaj?
Răspuns: Actul juridic prin care ascendenţii pot împărţi încă din timpul vieţii cu titlu de drepturi soccesorale între descendeţii lor bunurile pe care le deţin la momentul actului.
Trimiteți un comentariu