miercuri, 27 aprilie 2011

Întrebări la procedura penală II (09)

01. Definiţi reluarea urmăririi penale

Răspuns:
Presupune o reactivare a cursului urmăririi penale atunci când fie urmărirea penală a fost suspendată, fie aceasta s-a finalizat cu o soluţie de netrimitere în judecată, fie atunci când s-a dispus trimiterea în judecată.

02. Când are loc reluarea urmăririi penale după suspendare?

Răspuns:
Când se constată că a încetat cauza care a determinat suspendarea, adică învinuitul / inculpatul s-a însănătoşit sau i s-a ameliorat situaţia astfel încât el poate participa la proces.

03. Când are loc reluarea în caz de restituire?

Răspuns:
Intervine atunci când, în cursul judecăţii, instanţa dispune restituirea în vederea refacerii urmăririi penale.

04. În ce ipoteze are loc reluarea în caz de redeschidere?

Răspuns:

a) în cazul în care s-a dispus încetarea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire, iar ulterior se constată că nu a existat în fapt cazul care a determinat luarea acestor măsuri sau că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia încetarea sau scoaterea de sub urmărire;
b) în cazul în care judecătorul a admis plângerea împotriva ordonanţei sau, după caz, a rezoluţiei procurorului de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale ori de clasare şi a trimis procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale.

05. Ce este plângerea împotriva actelor/măsurilor de urmărire penală?

Răspuns:
Actele sau măsurile de urmărire penală pot fi supuse unui control de legalitate şi temeinicie prin intermediul plângerii introduse de orice persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate prin acel act sau măsură.

06. Care sunt categoriile de plângere împotriva actelor/măsurilor de urmărire penală?

Răspuns:

a) plângerea la organul de urmărire penală;
b) plângerea la instanţa de judecată.

07. Cine poate fi titularul plângerii împotriva actelor/măsurilor de urmărire penală adresată organului de urmărire penală?

Răspuns:
Orice persoană fizică/juridică ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-un act sau măsură de urmărire penală.

08. De câte feluri este plângerea adresată organului de urmărire penală?

Răspuns:

a) plângerea împotriva actelor şi măsurilor organului de cercetare penală;
b) plângerea împotriva actelor efectuate şi măsurilor luate de procuror ori efectuate de organul de cercetare penală din dispoziţia procurorului.

09. Cui îi este adresată plângerea împotriva actelor şi măsurilor organului de cercetare penală?

Răspuns:
Procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare penală.

10. Cui îi este adresată plângerea împotriva actelor efectuate şi măsurilor luate de procuror ori efectuate de organul de cercetare penală din dispoziţia procurorului?

Răspuns:
Prim-procurorului parchetului sau, după caz, procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori procurorului şef de secţie al Parchetului de pe ÎCCJ.

11. Care este termenul în care se poate face plângere în cazul rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau al ordonanţei ori, după caz, al rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale?

Răspuns:
20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanţă sau rezoluţie.

12. Ce este plângerea la instanţa de judecată?

Răspuns:
O procedură specială de verificare a legalităţii şi temeiniciei actelor de urmărire penală (un control jurisdicţional).

13. Care este obiectul plângerii la instanţa de judecată?

Răspuns:

a) neînceperea urmăririi penale;
b) scoaterea de sub urmărire penală;
c) încetarea urmăririi penale;
d) clasarea.

14. Cine poate fi titularul plângerii la instanţa de judecată?

Răspuns:
Persoana vătămată prin infracţiune sau orice alte persoane ale cărei interese legitime au fost vătămate prin soluţia procurorului.

15. Enumeraţi etapele plângerii la instanţă

Răspuns:

a) adresarea plângerii conducătorului parchetului sau procurorului ierarhic superior;
b) după respingerea plângerii de către procurorul superior, persoana vătămată sau orice altă persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate prin soluţia procurorului, în termen de 20 de zile de la comunicarea rezolvării plângerii, poate face plângere la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă;
c) soluţionarea plângerii de către judecător.

16. Care este structura procedurii de soluţionare de către judecător a plângerii la instanţă?

Răspuns:

a) măsuri pregătitoare;
b) şedinţa de judecată;
c) deliberarea şi luarea hotărârii.

17. Care este termenul în care trebuie soluţionată plângerea?

Răspuns:
Cel mult 30 de zile de la primirea acesteia.

18. Enumeraţi soluţiile care pot fi pronunţate de judecător la plângere?

Răspuns:

a) respinge plângerea (ca tardivă, inadmisibilă sau nefondată);
b) admite plângerea, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi trimite cauza procurorului în vederea începerii sau a redeschiderii urmăririi penale;
c) admite plângerea, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, reţine cauza spre judecare în complet legal constituit, dispoziţiile privind judecarea în primă instanţă şi căile de atac aplicându-se în mod corespunzător.

Seja o primeiro a comentar

Dacă eşti student la drept, ai găsit ceea ce căutai!

Am început să lucrez la acest blog în toamna anului 2008, atunci când m-am înscris la această facultate. Intenţionez să fac publice astfel toate notele de lectură, notele de curs, testele şi lucrările pe care le voi parcurge în aceşti ani. Sper să-ţi fie şi ţie de folos!

Eşti student la drept?

Atunci poţi fi co-publisher la acest blog. Înscrie-te şi fă-ţi cunoscută experienţa: note de lectură, bârfe despre profesori, planuri de viitor, speţe comentate – sunt tot atâtea metode ca să te exprimi! Contactează-mă la riliescu2000 at yahoo dot com!

Totalul afișărilor de pagină

Watch favourite links
eLearning & Online Learning Blogs - BlogCatalog Blog Directory

Student la Drept © Layout By Hugo Meira.

TOPO