Întrebări de drept succesoral (18)
01. Definiţi masa de calcul
Răspuns: Sistemul de referinţă (masa de calcul) pentru determinarea rezervei şi a cotităţii disponibile a moştenirii este patrimoniul pe care de cujus l-ar fi lăsat dacă nu ar fi făcut donaţii, adică un patrimoniu reconstituit fictiv, contabil.
02. Definiţi masa succesorală
Răspuns: Cuprinde doar bunurile defunctului care se deferă prin succesiune, iar nu şi donaţiile făcute de acesta în timpul vieţii, decât dacă sunt supuse reducţiunii în favoarea rezervatarilor.
03. Definiţi masa partajabilă
Răspuns: Cuprinde doar bunurile succesorale care se deferă universal sau cu titlu universal, iar nu şi cele deferite cu titlu particular (legatele particulare).
04. Care sunt operaţiunile care conduc la determinarea masei de calcul?
Răspuns: Este vorba despre suita următoare:
a) stabilirea activului brut prin determinarea bunurilor lăsate de defunct la data decesului şi a valorii acestora;
b) stabilirea activului net prin scăderea pasivului succesoral din activul brut;
c) reunirea fictivă (pentru calcul) la activul net a valorii donaţiilor făcute de defunct în timpul vieţii.
05. În ce constă prezumţia instituită de art 845 C.civ.?
Răspuns: Înstrăinările făcute în favoarea unui succesibil în linie dreaptă de de cujus în timpul vieţii sub forma unor acte cu titlu oneros cu păstrarea dreptului de uzufruct sau contra unei rente viagere sunt donaţii preciputare care trebuie reunite valoric pentru calcul la activul net al succesiunii, imputarea lor făcându-se în primul rând pe cotitatea disponibilă a moştenirii, iar pentru diferenţă, dacă există, asupra părţii de rezervă cuvenite celui gratificat.
06. Care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ca prezumţia instituită de art. 845 C.civ. să-şi producă efectele?
Răspuns:
a) actul de înstrăinare trebuie să prezinte aparenţa unui titlu oneros;
b) actul să fie consimţit în favoarea unuia dintre succesibilii rezervatari în linie directă ai înstrăinătorului;
c) înstrăinătorul să-şi fi rezervat dreptul de uzufruct sau să fi stipulat în contrapartidă o rentă viageră.
07. Cum se face imputarea liberalităţilor în cazul donaţiilor şi legatelor făcute în favoarea terţilor străini de moştenire sau a moştenitorilor nerezervatari?
Răspuns: Imputarea (calculul) liberalităţilor se va face într-o anumită ordine, inversă celei a reducţiunii acestroa, întotdeauna din cotitatea disponibilă a moştenirii pentru a se determina dacă se înscriu în limitele acesteia, caz în care rămân eficiente, sau nu, caz în care vor fi supuse reducţiunii, aceşti gratificaţi neavând nici un drept asupra rezervei.
08. Ce sunt liberalităţile preciputare?
Răspuns: Donaţiile scutite de raport prin voinţa dispunătorului ori prin natura lor (cazul donaţiilor făcute părinţilor, care nu au obligaţia legală de raport, şi al donaţiilor prezumate prevăzute la art. 845 C.civ.) şi legatele, afară de cele pentru care testatorul a prevăzut că sunt imputabile asupra rezervei.
09. Cum se impută liberalităţile preciputare?
Răspuns: În ordinea inversă a reducţiunii lor (donaţiile mai vechi vor prima asupra celor mai recente, orice donaţie primând asupra legatelor – art. 850 C.civ.).
10. Ce sunt liberalităţile nepreciputare?
Răspuns: Liberalităţile nescutite de raport nu sunt definitive, adică făcute de dispunător în ideea de a-l gratifica pe beneficiar peste partea sa ereditară (rezervă), ci reprezintă doar un avans în contul viitoarei moşteniri, o atribuire anticipată de drepturi în contul moştenirii legale, care trebuie să fie adusă (raportată) la masa de bunuri ce urmează a fi împărţită între rezervatarii îndreptăţiţi la raport (descendenţii şi soţul supravieţuitor), raportul asigurând egalitatea între aceştia.
11. Cum se impută liberalităţile nepreciputare?
Răspuns: Se impută asupra rezervei celui gratificat, iar nu asupra cotităţii disponibile a moştenirii.
Răspuns: Sistemul de referinţă (masa de calcul) pentru determinarea rezervei şi a cotităţii disponibile a moştenirii este patrimoniul pe care de cujus l-ar fi lăsat dacă nu ar fi făcut donaţii, adică un patrimoniu reconstituit fictiv, contabil.
02. Definiţi masa succesorală
Răspuns: Cuprinde doar bunurile defunctului care se deferă prin succesiune, iar nu şi donaţiile făcute de acesta în timpul vieţii, decât dacă sunt supuse reducţiunii în favoarea rezervatarilor.
03. Definiţi masa partajabilă
Răspuns: Cuprinde doar bunurile succesorale care se deferă universal sau cu titlu universal, iar nu şi cele deferite cu titlu particular (legatele particulare).
04. Care sunt operaţiunile care conduc la determinarea masei de calcul?
Răspuns: Este vorba despre suita următoare:
a) stabilirea activului brut prin determinarea bunurilor lăsate de defunct la data decesului şi a valorii acestora;
b) stabilirea activului net prin scăderea pasivului succesoral din activul brut;
c) reunirea fictivă (pentru calcul) la activul net a valorii donaţiilor făcute de defunct în timpul vieţii.
05. În ce constă prezumţia instituită de art 845 C.civ.?
Răspuns: Înstrăinările făcute în favoarea unui succesibil în linie dreaptă de de cujus în timpul vieţii sub forma unor acte cu titlu oneros cu păstrarea dreptului de uzufruct sau contra unei rente viagere sunt donaţii preciputare care trebuie reunite valoric pentru calcul la activul net al succesiunii, imputarea lor făcându-se în primul rând pe cotitatea disponibilă a moştenirii, iar pentru diferenţă, dacă există, asupra părţii de rezervă cuvenite celui gratificat.
06. Care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ca prezumţia instituită de art. 845 C.civ. să-şi producă efectele?
Răspuns:
a) actul de înstrăinare trebuie să prezinte aparenţa unui titlu oneros;
b) actul să fie consimţit în favoarea unuia dintre succesibilii rezervatari în linie directă ai înstrăinătorului;
c) înstrăinătorul să-şi fi rezervat dreptul de uzufruct sau să fi stipulat în contrapartidă o rentă viageră.
07. Cum se face imputarea liberalităţilor în cazul donaţiilor şi legatelor făcute în favoarea terţilor străini de moştenire sau a moştenitorilor nerezervatari?
Răspuns: Imputarea (calculul) liberalităţilor se va face într-o anumită ordine, inversă celei a reducţiunii acestroa, întotdeauna din cotitatea disponibilă a moştenirii pentru a se determina dacă se înscriu în limitele acesteia, caz în care rămân eficiente, sau nu, caz în care vor fi supuse reducţiunii, aceşti gratificaţi neavând nici un drept asupra rezervei.
08. Ce sunt liberalităţile preciputare?
Răspuns: Donaţiile scutite de raport prin voinţa dispunătorului ori prin natura lor (cazul donaţiilor făcute părinţilor, care nu au obligaţia legală de raport, şi al donaţiilor prezumate prevăzute la art. 845 C.civ.) şi legatele, afară de cele pentru care testatorul a prevăzut că sunt imputabile asupra rezervei.
09. Cum se impută liberalităţile preciputare?
Răspuns: În ordinea inversă a reducţiunii lor (donaţiile mai vechi vor prima asupra celor mai recente, orice donaţie primând asupra legatelor – art. 850 C.civ.).
10. Ce sunt liberalităţile nepreciputare?
Răspuns: Liberalităţile nescutite de raport nu sunt definitive, adică făcute de dispunător în ideea de a-l gratifica pe beneficiar peste partea sa ereditară (rezervă), ci reprezintă doar un avans în contul viitoarei moşteniri, o atribuire anticipată de drepturi în contul moştenirii legale, care trebuie să fie adusă (raportată) la masa de bunuri ce urmează a fi împărţită între rezervatarii îndreptăţiţi la raport (descendenţii şi soţul supravieţuitor), raportul asigurând egalitatea între aceştia.
11. Cum se impută liberalităţile nepreciputare?
Răspuns: Se impută asupra rezervei celui gratificat, iar nu asupra cotităţii disponibile a moştenirii.
Trimiteți un comentariu