Întrebări de drept succesoral (27)
01. Ce este raportul datoriilor?
Răspuns: O operaţiune tehnică de partaj (ceea ce presupune cu necesitate existenţa unei indiviziuni sau a unui patrimoniu aparţinând mai multor proprietari) prin care moştenitorul care are o datorie (obligaţie personală) către defunct ori faţă de succesiune preia în lotul său la partaj bunuri mai puţin decât cota-parte ce-i revine din moştenire, corespunzător valorii datoriei. Este vorba deci de un raport prin luare mai puţin (prin imputaţie sau prin preluare).
02. Care sunt datoriile supuse raportului?
Răspuns: Orice datorii care sunt în fiinţă la data deschiderii moştenirii (nestinse prin plată, prescripţie extinctivă, compensaţie, dare în plată etc.), având legătură cu indiviziunea succesorală şi care sunt certe şi lichide (chiar şi neexigibile).
03. Care sunt persoanele ţinute la raportul datoriilor?
Răspuns: Nu numai descendenţii defunctului şi soţul supravieţuitor (ca la raportul donaţiilor), ci toţi moştenitorii legali ai defunctului, precum şi legatarii universali, cu titlu universal sau instituiţii contractuali.
04. Definiţi partajul
Răspuns: Operaţiunea juridică prin care se pune capăt stării de indiviziune prin transformarea drepturilor la cote-părţi abstracte de proprietate din moştenire în drepturi de proprietate individuale asupra bunurilor făcând parte din masa partajabilă, prin atribuirea efectivă a acestora moştenitorilor defunctului.
05. Ce este partajul de folosinţă (provizoriu)?
Răspuns: Se referă la posesia şi folosinţa bunurilor succesorale pe timpul stării de indiviziune, fiecare copărtaş folosind individual bunurile ce i-au fost atribuite, având dreptul la fructele şi veniturile produse de acestea, fără obligaţia de a da socoteală celorlalţi coindivizari.
06. Clasificaţi partajul din punct de vedere al metodei de realizare
Răspuns:
a) amiabil;
b) pe cale judecătorească.
07. Care este acţiunea aflată la dispoziţia creditorilor fraudaţi prin încheierea unor acte juridice de către debitorul lor?
Răspuns: Acţiunea pauliană.
08. Care este acţiunea aflată la dispoziţia creditorilor în cazul unor fraude legate de partajul succesoral?
Răspuns: Creditorii coindivizarilor au posibilitatea de a interveni chiar la realizarea partajului, pe baza opoziţiei la partaj.
09. Care sunt efectele opoziţiei la partaj?
Răspuns:
a) coindivizarii trebuie să convoace pe creditorii opozanţi să asiste la partaj;
b) indisponibilizarea drepturilor succesorale ale debitorului.
10. În ce constă caracterul declarativ al partajului?
Răspuns: În scopul asigurării egalităţii coindivizarilor, fiecare dintre aceştia suportă doar consecinţele propriilor sale acte făcute în timpul stării de indiviziune asupra bunurilor succesorale, nu şi ale actelor făcute de ceilalţi coindivizari.
11. Care este efectul principal al partajului?
Răspuns: Fiecare coindivizar este proprietar al bunurilor succesorale atribuite de la data deschiderii moştenirii, succedându-l direct pe defunct, ceilalţi coindivizari fiind consideraţi că nu au avut nici un drept asupra acelor bunuri.
12. Definiţi partajul de ascendent
Răspuns: Actul prin care tatăl sau mama ori alt ascendent face în avans, în timpul vieţii, repartizarea bunurilor sale între copiii sau descendenţii lui.
13. Prin ce metode se face partajul de ascendent?
Răspuns:
a) donaţia-partaj;
b) testamentul-partaj.
14. Care este diferenţa fundamentală dintre donaţia-partaj şi testamentul-partaj?
Răspuns: Donaţia-partaj, fiind un contract, se poate realiza numai cu acordul donatarului, neputând fi revocată unilateral de donator, în timp ce testamentul-partaj este un act de formaţie unilaterală esenţialmente revocabil.
15. Definiţi donaţia-partaj
Răspuns: Este un contract prin care un ascendent dispune irevocabil, cu titlu gratuit, în timpul vieţii, de toate sau o parte din bunurile sale prezente în favoarea tuturor copiilor sau descendenţilor săi, în considerarea drepturilor succesorale ale acestora, realizând un partaj anticipat între aceştia.
16. Cine nu poate face donaţia-partaj?
Răspuns: Putând face donaţii-partaj doar tatăl, mama şi ceilalţi ascendenţi, oricine altcineva nu mai poate face donaţii-partaj.
17. Care sunt persoanele care pot beneficia de donaţia-partaj?
Răspuns: Copiii sau ceilalţi descendenţi ai dispunătorului, indiferent dacă rudenia rezultă din căsătorie, dinafara căsătoriei sau din adopţie.
18. Care este obiectul donaţiei-partaj?
Răspuns: Bunurile asupra cărora ascendentul dispunător este unic proprietar la momentul încheierii actului, iar nu şi bunurile viitoare.
19. Definiţi testamentul-partaj
Răspuns: Act juridic unilateral mortis-causa, revocabil, prin care un ascendent face între copiii săi distribuirea şi partajul bunurilor pe care le va lăsa la moartea sa.
20. Care sunt diferenţele dintre testamentul-partaj şi testamentul obişnuit?
Răspuns: Formele şi condiţiile de capacitate ale dispunătorului sunt aceleaşi la ambele instituţii juridice, însă menirea principală a testamentului-partaj nu este aceea de a institui legatari (de a gratifica preciputar anumite persoane), ci de a repartiza bunurile ascendentului între descendenţii săi care vin la moştenire în temeiul vocaţiei lor legale, iar nu testamentare.
Răspuns: O operaţiune tehnică de partaj (ceea ce presupune cu necesitate existenţa unei indiviziuni sau a unui patrimoniu aparţinând mai multor proprietari) prin care moştenitorul care are o datorie (obligaţie personală) către defunct ori faţă de succesiune preia în lotul său la partaj bunuri mai puţin decât cota-parte ce-i revine din moştenire, corespunzător valorii datoriei. Este vorba deci de un raport prin luare mai puţin (prin imputaţie sau prin preluare).
02. Care sunt datoriile supuse raportului?
Răspuns: Orice datorii care sunt în fiinţă la data deschiderii moştenirii (nestinse prin plată, prescripţie extinctivă, compensaţie, dare în plată etc.), având legătură cu indiviziunea succesorală şi care sunt certe şi lichide (chiar şi neexigibile).
03. Care sunt persoanele ţinute la raportul datoriilor?
Răspuns: Nu numai descendenţii defunctului şi soţul supravieţuitor (ca la raportul donaţiilor), ci toţi moştenitorii legali ai defunctului, precum şi legatarii universali, cu titlu universal sau instituiţii contractuali.
04. Definiţi partajul
Răspuns: Operaţiunea juridică prin care se pune capăt stării de indiviziune prin transformarea drepturilor la cote-părţi abstracte de proprietate din moştenire în drepturi de proprietate individuale asupra bunurilor făcând parte din masa partajabilă, prin atribuirea efectivă a acestora moştenitorilor defunctului.
05. Ce este partajul de folosinţă (provizoriu)?
Răspuns: Se referă la posesia şi folosinţa bunurilor succesorale pe timpul stării de indiviziune, fiecare copărtaş folosind individual bunurile ce i-au fost atribuite, având dreptul la fructele şi veniturile produse de acestea, fără obligaţia de a da socoteală celorlalţi coindivizari.
06. Clasificaţi partajul din punct de vedere al metodei de realizare
Răspuns:
a) amiabil;
b) pe cale judecătorească.
07. Care este acţiunea aflată la dispoziţia creditorilor fraudaţi prin încheierea unor acte juridice de către debitorul lor?
Răspuns: Acţiunea pauliană.
08. Care este acţiunea aflată la dispoziţia creditorilor în cazul unor fraude legate de partajul succesoral?
Răspuns: Creditorii coindivizarilor au posibilitatea de a interveni chiar la realizarea partajului, pe baza opoziţiei la partaj.
09. Care sunt efectele opoziţiei la partaj?
Răspuns:
a) coindivizarii trebuie să convoace pe creditorii opozanţi să asiste la partaj;
b) indisponibilizarea drepturilor succesorale ale debitorului.
10. În ce constă caracterul declarativ al partajului?
Răspuns: În scopul asigurării egalităţii coindivizarilor, fiecare dintre aceştia suportă doar consecinţele propriilor sale acte făcute în timpul stării de indiviziune asupra bunurilor succesorale, nu şi ale actelor făcute de ceilalţi coindivizari.
11. Care este efectul principal al partajului?
Răspuns: Fiecare coindivizar este proprietar al bunurilor succesorale atribuite de la data deschiderii moştenirii, succedându-l direct pe defunct, ceilalţi coindivizari fiind consideraţi că nu au avut nici un drept asupra acelor bunuri.
12. Definiţi partajul de ascendent
Răspuns: Actul prin care tatăl sau mama ori alt ascendent face în avans, în timpul vieţii, repartizarea bunurilor sale între copiii sau descendenţii lui.
13. Prin ce metode se face partajul de ascendent?
Răspuns:
a) donaţia-partaj;
b) testamentul-partaj.
14. Care este diferenţa fundamentală dintre donaţia-partaj şi testamentul-partaj?
Răspuns: Donaţia-partaj, fiind un contract, se poate realiza numai cu acordul donatarului, neputând fi revocată unilateral de donator, în timp ce testamentul-partaj este un act de formaţie unilaterală esenţialmente revocabil.
15. Definiţi donaţia-partaj
Răspuns: Este un contract prin care un ascendent dispune irevocabil, cu titlu gratuit, în timpul vieţii, de toate sau o parte din bunurile sale prezente în favoarea tuturor copiilor sau descendenţilor săi, în considerarea drepturilor succesorale ale acestora, realizând un partaj anticipat între aceştia.
16. Cine nu poate face donaţia-partaj?
Răspuns: Putând face donaţii-partaj doar tatăl, mama şi ceilalţi ascendenţi, oricine altcineva nu mai poate face donaţii-partaj.
17. Care sunt persoanele care pot beneficia de donaţia-partaj?
Răspuns: Copiii sau ceilalţi descendenţi ai dispunătorului, indiferent dacă rudenia rezultă din căsătorie, dinafara căsătoriei sau din adopţie.
18. Care este obiectul donaţiei-partaj?
Răspuns: Bunurile asupra cărora ascendentul dispunător este unic proprietar la momentul încheierii actului, iar nu şi bunurile viitoare.
19. Definiţi testamentul-partaj
Răspuns: Act juridic unilateral mortis-causa, revocabil, prin care un ascendent face între copiii săi distribuirea şi partajul bunurilor pe care le va lăsa la moartea sa.
20. Care sunt diferenţele dintre testamentul-partaj şi testamentul obişnuit?
Răspuns: Formele şi condiţiile de capacitate ale dispunătorului sunt aceleaşi la ambele instituţii juridice, însă menirea principală a testamentului-partaj nu este aceea de a institui legatari (de a gratifica preciputar anumite persoane), ci de a repartiza bunurile ascendentului între descendenţii săi care vin la moştenire în temeiul vocaţiei lor legale, iar nu testamentare.
Trimiteți un comentariu