Întrebări la procedura penală II (05)
01. Definiţi cercetarea penală
Răspuns: Orice activitate de urmărire penală efectuată în mod nemijlocit de organele de cercetare penală, cu excepţia celor date în competenţa exclusivă a procurorilor ori efectuate personal de către procuror în calitate de titular al funcţiei de acuzare în procesul penal.
02. Definiţi urmărirea penală
Răspuns: Aparţine procurorului şi cuprinde atât ipotezele de urmărire penală proprie a procurorului, cât şi exercitarea de către acesta a supravegherii asupra actelor de cercetare penală şi dispunerea actelor ce pun în valoare funcţia de acuzare.
03. În ce constă supravegherea exercitată de procuror asupra activităţii de cercetare penală?
Răspuns: Procurorul conduce şi controlează nemijlocit activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare şi a altor organe de cercetare speciale şi supraveghează ca actele de urmărire penală să fie efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale.
04. Care sunt modalităţile de desfăşurare a supravegherii exercitate de procuror asupra activităţii de cercetare penală?
Răspuns:
a) supravegherea din oficiu;
b) supravegherea la plângere.
05. Care sunt formele de supraveghere din oficiu?
Răspuns:
a) verificarea lucrărilor de cercetare penală;
b) participarea la efectuarea oricărui act de cercetare penală;
c) trecerea cauzei de la un organ la altul;
d) autorizarea, confirmarea, aprobarea sau avizarea unor acte;
e) dispoziţii obligatorii;
f) infirmarea actelor sau măsurilor procesuale nelegale.
06. Definiţi începerea urmăririi penale
Răspuns: Momentul de declanşare a procesului penal.
07. Care sunt efectele produse de începerea urmăririi penale?
Răspuns:
a) naşterea cadrului legal de exercitare al drepturilor şi obligaţiilor procesuale;
b) dobândirea de către făptuitor a calităţii procesuale de învinuit.
08. De câte feluri este urmărirea penală?
Răspuns:
a) in rem (cu privire la faptă);
b) in rem şi in personam (cu privire la faptă şi la persoana făptuitorului).
09. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru începerea urmăririi penale?
Răspuns:
a) să existe date sau informaţii privind săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală;
b) să nu existe vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale.
10. Enumeraţi etapele pe care le parcurge dispunerea începerii urmăririi penale
Răspuns:
a) verificarea îndeplinirii condiţiilor;
b) dispoziţia de începere a urmăririi penale;
c) citarea învinuitului pentru a se prezenta în această calitate în faţa organului de urmărire penală, comunicarea faptei în raport cu care s-a dispus începerea urmăririi penale, precum şi a încadrării juridice, comunicarea dreptului la apărător şi a dreptului de a nu face declaraţii;
d) ascultarea persoanei în calitate de învinuit.
11. În ce constă cazul special de începere a urmăririi penale de la art. 10, lit b, ind. 1, C.proc.pen.?
Răspuns: Atunci când fapta nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni, procurorul dispune prin ordonanţă scoaterea de sub urmărirea penală şi înştiinţează despre aceasta, când este cazul, persoana care a făcut sesizarea.
Acest caz, prevăzut în art. 10, lit b, ind. 1, C.proc.pen., nu constituie un caz de începere a urmăririi penale, ci din contră, dispoziţia de începere este obligatorie urmată de dispoziţia de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni de natură administrativă.
12. Cum se face începerea urmăririi penale în cazul infracţiunilor de audienţă?
Răspuns: Dacă în cursul şedinţei de judecată se săvârşeşte o faptă prevăzută de legea penală, preşedintele constată acea faptă şi identifică pe făptuitor, iar procesul-verbal întocmit se trimite procurorului. Acest proces-verbal are valoarea unui act de constatare.
Răspuns: Orice activitate de urmărire penală efectuată în mod nemijlocit de organele de cercetare penală, cu excepţia celor date în competenţa exclusivă a procurorilor ori efectuate personal de către procuror în calitate de titular al funcţiei de acuzare în procesul penal.
02. Definiţi urmărirea penală
Răspuns: Aparţine procurorului şi cuprinde atât ipotezele de urmărire penală proprie a procurorului, cât şi exercitarea de către acesta a supravegherii asupra actelor de cercetare penală şi dispunerea actelor ce pun în valoare funcţia de acuzare.
03. În ce constă supravegherea exercitată de procuror asupra activităţii de cercetare penală?
Răspuns: Procurorul conduce şi controlează nemijlocit activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare şi a altor organe de cercetare speciale şi supraveghează ca actele de urmărire penală să fie efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale.
04. Care sunt modalităţile de desfăşurare a supravegherii exercitate de procuror asupra activităţii de cercetare penală?
Răspuns:
a) supravegherea din oficiu;
b) supravegherea la plângere.
05. Care sunt formele de supraveghere din oficiu?
Răspuns:
a) verificarea lucrărilor de cercetare penală;
b) participarea la efectuarea oricărui act de cercetare penală;
c) trecerea cauzei de la un organ la altul;
d) autorizarea, confirmarea, aprobarea sau avizarea unor acte;
e) dispoziţii obligatorii;
f) infirmarea actelor sau măsurilor procesuale nelegale.
06. Definiţi începerea urmăririi penale
Răspuns: Momentul de declanşare a procesului penal.
07. Care sunt efectele produse de începerea urmăririi penale?
Răspuns:
a) naşterea cadrului legal de exercitare al drepturilor şi obligaţiilor procesuale;
b) dobândirea de către făptuitor a calităţii procesuale de învinuit.
08. De câte feluri este urmărirea penală?
Răspuns:
a) in rem (cu privire la faptă);
b) in rem şi in personam (cu privire la faptă şi la persoana făptuitorului).
09. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru începerea urmăririi penale?
Răspuns:
a) să existe date sau informaţii privind săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală;
b) să nu existe vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale.
10. Enumeraţi etapele pe care le parcurge dispunerea începerii urmăririi penale
Răspuns:
a) verificarea îndeplinirii condiţiilor;
b) dispoziţia de începere a urmăririi penale;
c) citarea învinuitului pentru a se prezenta în această calitate în faţa organului de urmărire penală, comunicarea faptei în raport cu care s-a dispus începerea urmăririi penale, precum şi a încadrării juridice, comunicarea dreptului la apărător şi a dreptului de a nu face declaraţii;
d) ascultarea persoanei în calitate de învinuit.
11. În ce constă cazul special de începere a urmăririi penale de la art. 10, lit b, ind. 1, C.proc.pen.?
Răspuns: Atunci când fapta nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni, procurorul dispune prin ordonanţă scoaterea de sub urmărirea penală şi înştiinţează despre aceasta, când este cazul, persoana care a făcut sesizarea.
Acest caz, prevăzut în art. 10, lit b, ind. 1, C.proc.pen., nu constituie un caz de începere a urmăririi penale, ci din contră, dispoziţia de începere este obligatorie urmată de dispoziţia de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni de natură administrativă.
12. Cum se face începerea urmăririi penale în cazul infracţiunilor de audienţă?
Răspuns: Dacă în cursul şedinţei de judecată se săvârşeşte o faptă prevăzută de legea penală, preşedintele constată acea faptă şi identifică pe făptuitor, iar procesul-verbal întocmit se trimite procurorului. Acest proces-verbal are valoarea unui act de constatare.
Trimiteți un comentariu