Întrebări la procedura penală II (08)

01. Care sunt modalităţile de terminare a urmăririi penale?

Răspuns:
a) lipsa punerii în mişcare a acţiunii penale;
b) terminarea urmăririi penale în ipoteza urmăririi penale cu acţiune penală pusă în mişcare.

02. Enumeraţi etapele procedurii de terminare a urmăririi penale fără acţiune penală pusă în mişcare

Răspuns:
a) organul de cercetare, dacă constată că împotriva învinuitului sunt suficiente probe, procedează la o nouă ascultare a învinuitului, aducându-i la cunoştinţă învinuirea şi întrebându-l dacă are noi mijloace de apărare;
b) de îndată ce cercetarea penală este terminată, organul de cercetare înaintează dosarul procurorului cu un referat, în care consemnează rezultatul cercetării;
c) verificările efectuate de procuror.

03. Care sunt cele două propuneri care pot fi formulate în referatul de terminare a urmăririi penale?

Răspuns:
a) propunere de punere în mişcare a urmăririi penale;
b) propunere de trimitere în judecată.

04. Enumeraţi acţiunile terminării urmăririi penale cu acţiune penală pusă în mişcare

Răspuns:
a) după completarea cercetării şi după îndeplinirea dispoziţiilor privitoare la prezentarea materialului de urmărire penală, cercetarea penală se consideră terminată;
b) organul de cercetare penală înaintează de îndată procurorului dosarul cauzei însoţit de referatul de terminare a urmăririi penale, în care există propunerea de trimitere în judecată a inculpatului;
c) verificările efectuate de procuror.

05. Care este termenul în care procurorul este obligat să verifice lucrările urmăririi penale şi să se pronunţe asupra acestora?

Răspuns: Cel mult 15 zile.

06. Care poate fi soluţia procurorului atunci când constată că urmărirea penală nu este completă sau că nu au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului?

Răspuns:
a) restituirea pentru refacerea cercetării penale;
b) restituirea pentru completarea cercetării penale;
c) trimiterea cauzei la organul de cerectare penală competent.

07. Care poate fi soluţia procurorului atunci când constată că urmărirea penală este completă şi că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului?

Răspuns:
a) netrimiterea în judecată;
b) suspendarea urmăririi penale;
c) trimiterea în judecată (prin rechizitoriu).

08. Definiţi rechizitoriul

Răspuns: Constituie actul de sesizare a instanţei de judecată şi marchează trecerea cauzei spre faza de judecată a procesului penal.

09. Cine trebuie să confirme rechizitoriul?

Răspuns: Conducătorul parchetului / procurorul ierarhic superior.

10. Ce se întâmplă cu rechizitoriul care nu a fost infirmat?

Răspuns: Procurorul ierarhic care a efectuat verificarea îl înaintează instanţei competente, împreună cu dosarul cauzei şi cu un număr necesar de copii de pe rechizitoriu pentru a fi comunicate inculpaţilor aflaţi în stare de deţinere.

11. Din ce este format rechizitoriul?

Răspuns:
a) partea introductivă;
b) partea descriptivă;
c) partea dispozitivă.

12. Care este conţinutul părţii introductive a rechizitoriului?

Răspuns:
a) denumirea parchetului;
b) numărul dosarului;
c) data întocmirii;
d) numele procurorului;
e) datele referitoare la persoana inculpatului;
f) infracţiunea care formează obiectul cauzei.

13. Care este conţinutul părţii descriptive a rechizitoriului?

Răspuns:
a) expunerea stării de fapt;
b) încadrarea juridică;
c) indicarea mijloacelor de probă;
d) menţiuni privind măsurile luate în cursul urmăririi penale.

14. Care este conţinutul părţii dispozitive a rechizitoriului?

Răspuns:
a) dispoziţia de trimitere în judecată / dispoziţia de punere în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată;
b) menţiuni privind cheltuielile judiciare efectuate în cursul urmăririi penale;
c) dispoziţia procurorului de citare a părţilor şi a martorilor în faţa instanţei.