Întrebări de drept succesoral (25)
01. Ce fel de procedură este procedura notarială?
Răspuns: Graţioasă, necontencioasă.
02. Care este obiectul procedurii succesorale notariale?
Răspuns: Notarul public stabileşte calitatea moştenitorilor şi legatarilor, întinderea drepturilor succesorale precum şi compunerea masei succesorale.
03. Cine are competenţa teritorială de rezolvare a procedurii succesorale?
Răspuns: Notarul public mai întâi sesizat din circumscripţia teritorială a judecătoriei de la locul ultimului domiciliu al defunctului.
04. Cine poate cere deschiderea procedurii succesorale?
Răspuns:
a) orice persoană interesată (care are vocaţie succesorală concretă);
b) procurorul;
c) secretarul consiliului local al localităţii în raza căreia defunctul şi-a avut ultimul domiciliu, atunci când în succesiune se află bunuri imobile.
05. Ce este certificatul de moştenitor?
Răspuns: Acesta cuprinde constatările făcute de notar referitor la compunerea masei succesorale, numărul şi calitatea moştenitorilor, precum şi cotele ce revin moştenitorilor universali sau cu titlu universal, ori bunurile ce revin legatarilor particulari. Aşadar, certificatul de moştenitor este un mijloc de dovadă care atestă calitatea de moştenitor.
06. Ce este certificatul de calitate de moştenitor?
Răspuns: Document eliberat la cererea moştenitorilor, când nu se face dovada existenţei unor bunuri în patrimoniul defunctului, ori când determinarea acestora ar presupune operaţiuni de durată.
07. Ce este starea de indiviziune?
Răspuns: Când moştenirea se deferă la doi sau mai mulţi moştenitori cu vocaţie la întreg sau la cote-părţi din aceasta, între ei se naşte starea de indiviziune. Ea se caracterizează prin faptul că fiecare dintre moştenitori, conform vocaţiei sale, are dreptul la o cotă-parte ideală (matematică) din moştenire (1/2, 1/3, 1/4 etc.), iar nu la anumite bunuri din aceasta.
08. Care este caracterul stării de indiviziune?
Răspuns: Neorganizat şi temporar. Drept consecinţă, cel mai neînsemnat act de administrare în privinţa bunului sau patrimoniului indiviz să nu poată fi adoptat decât cu acordul tuturor coindivizarilor, conform regulii unanimităţii.
09. Ce este subrogaţia reală a bunurilor care compun patrimoniul lăsat de defunct?
Răspuns: Aceste bunuri pot fi înlocuite pe parcursul indiviziunii cu alte bunuri, fie prin vânzarea lor contra unui preţ, fie prin schimb, fie prin plata unei indemnizaţii de asigurare în cazul distrugerii unui bun asigurat etc.
10. Care este soarta fructelor şi veniturilor bunurilor succesorale care sporesc masa indiviză?
Răspuns: Sporesc masa indiviză, cuvenindu-se coindivizarilor conform cotelor ce le revin fiecăruia din moştenire. Dacă se realizează partajul de folosinţă, fiecare beneficiază de fructele bunurilor succesorale din lotul său.
11. Cum încetează indiviziunea succesorală?
Răspuns: Prin partaj.
12. Ce fel de drept este cel de a cere partajul?
Răspuns: Discreţionar, excluzând ideea de exercitare abuzivă, oricare ar fi motivele care îl amână pe reclamant.
Răspuns: Graţioasă, necontencioasă.
02. Care este obiectul procedurii succesorale notariale?
Răspuns: Notarul public stabileşte calitatea moştenitorilor şi legatarilor, întinderea drepturilor succesorale precum şi compunerea masei succesorale.
03. Cine are competenţa teritorială de rezolvare a procedurii succesorale?
Răspuns: Notarul public mai întâi sesizat din circumscripţia teritorială a judecătoriei de la locul ultimului domiciliu al defunctului.
04. Cine poate cere deschiderea procedurii succesorale?
Răspuns:
a) orice persoană interesată (care are vocaţie succesorală concretă);
b) procurorul;
c) secretarul consiliului local al localităţii în raza căreia defunctul şi-a avut ultimul domiciliu, atunci când în succesiune se află bunuri imobile.
05. Ce este certificatul de moştenitor?
Răspuns: Acesta cuprinde constatările făcute de notar referitor la compunerea masei succesorale, numărul şi calitatea moştenitorilor, precum şi cotele ce revin moştenitorilor universali sau cu titlu universal, ori bunurile ce revin legatarilor particulari. Aşadar, certificatul de moştenitor este un mijloc de dovadă care atestă calitatea de moştenitor.
06. Ce este certificatul de calitate de moştenitor?
Răspuns: Document eliberat la cererea moştenitorilor, când nu se face dovada existenţei unor bunuri în patrimoniul defunctului, ori când determinarea acestora ar presupune operaţiuni de durată.
07. Ce este starea de indiviziune?
Răspuns: Când moştenirea se deferă la doi sau mai mulţi moştenitori cu vocaţie la întreg sau la cote-părţi din aceasta, între ei se naşte starea de indiviziune. Ea se caracterizează prin faptul că fiecare dintre moştenitori, conform vocaţiei sale, are dreptul la o cotă-parte ideală (matematică) din moştenire (1/2, 1/3, 1/4 etc.), iar nu la anumite bunuri din aceasta.
08. Care este caracterul stării de indiviziune?
Răspuns: Neorganizat şi temporar. Drept consecinţă, cel mai neînsemnat act de administrare în privinţa bunului sau patrimoniului indiviz să nu poată fi adoptat decât cu acordul tuturor coindivizarilor, conform regulii unanimităţii.
09. Ce este subrogaţia reală a bunurilor care compun patrimoniul lăsat de defunct?
Răspuns: Aceste bunuri pot fi înlocuite pe parcursul indiviziunii cu alte bunuri, fie prin vânzarea lor contra unui preţ, fie prin schimb, fie prin plata unei indemnizaţii de asigurare în cazul distrugerii unui bun asigurat etc.
10. Care este soarta fructelor şi veniturilor bunurilor succesorale care sporesc masa indiviză?
Răspuns: Sporesc masa indiviză, cuvenindu-se coindivizarilor conform cotelor ce le revin fiecăruia din moştenire. Dacă se realizează partajul de folosinţă, fiecare beneficiază de fructele bunurilor succesorale din lotul său.
11. Cum încetează indiviziunea succesorală?
Răspuns: Prin partaj.
12. Ce fel de drept este cel de a cere partajul?
Răspuns: Discreţionar, excluzând ideea de exercitare abuzivă, oricare ar fi motivele care îl amână pe reclamant.
Trimiteți un comentariu