Întrebări de drept succesoral (24)
01. Cum se face plata creanţelor?
Răspuns: În ordinea urmăririi lor silite sau după voinţa succesorilor.
02. Cum se poate elimina riscul fraudării legatarilor particulari?
Răspuns: Pentru a se elimina riscul fraudării legatarilor particulari, ale căror legate au ca obiect bunuri fungibile, prin risipirea lor de către succesori prin folosirea în interes propriu a principiului lichidării neorganizate a pasivului succesoral, legea a pus la dispoziţia acestor legatari o ipotecă asupra imobilelor succesorale pentru garantarea plăţii legatelor.
03. Care este interesul separaţiei patrimoniului succesoral de acela al moştenitorului defunctului?
Răspuns: Acest interes apare atunci când moştenirea este solvabilă, iar moştenitorul insolvabil, caz în care creditorii personali ai acestuia ar putea prejudicia creditorii succesorali prin urmărirea bunurilor lăsate de defunct, care, prin confuziunea patrimoniului succesoral cu cel personal al moştenitorului acceptant pur şi simplu, garantează şi plata acestora.
04. Faţă de cine produce efecte separaţia patrimoniului succesoral?
Răspuns:
a) în raport cu moştenitorii defunctului;
b) în raport cu ceilalţi creditori;
c) în raport cu terţii subdobânditori ai bunurilor succesorale în privinţa cărora s-a invocat privilegiul.
05. Definiţi petiţia de ereditate
Răspuns: Acţiunea prin care un moştenitor, având vocaţie legală sau testamentară universală sau cu titlu universal, solicită să i se recunoască această calitate în scopul de a dobândi bunurile succesorale deţinute de un terţ care pretinde a fi el adevăratul moştenitor universal, sau cu titlu universal al defunctului.
06. Diferenţiaţi petiţia de ereditate de acţiunea în revendicare
Răspuns: Petiţia de ereditate se referă la simpla dispută asupra proprietăţii unui bun individual determinat, cum este cazul când moştenitorului legal al defunctului i se refuză predarea unui bun sub cuvânt că nu a aparţinut defunctului, ci terţului care îl deţine în prezent.
07. Ce fel de acţiune este petiţia de ereditate?
Răspuns: Reală.
08. Când se prescrie petiţia de ereditate?
Răspuns: Această acţiune este imprescriptibilă.
09. Care sunt efectele admiterii petiţiei de ereditate în relaţia dintre reclamant şi pârât?
Răspuns: Recunoaşterea titlului de moştenitor al reclamantului produce efecte de la data deschiderii moştenirii.
10. Cum face restituirea bunurilor pârâtul de bună-credinţă?
Răspuns: Trebuie să restituie bunurile succesorale în starea lor actuală sau, dacă le-a înstrăinat cu titlu oneros, trebuie să restituie preţul încasat.
11. Cum face restituirea bunurilor pârâtul de rea-credinţă?
Răspuns: Trebuie să restituie bunurile succesorale în starea în care le-a primit, iar dacă acest lucru nu este posibil întrucât le-a înstrăinat sau au pierit fortuit, va restitui reclamantului valoarea lor actuală.
12. Ce se întâmplă cu actele juridice de dispoziţie cu privire la bunurile succesorale încheiate de pârâtul moştenitor aparent de la data deschiderii moştenirii şi până la introducerea acţiunii în petiţie de ereditate?
Răspuns: Se merge pe principiul error communis facit jus.
Răspuns: În ordinea urmăririi lor silite sau după voinţa succesorilor.
02. Cum se poate elimina riscul fraudării legatarilor particulari?
Răspuns: Pentru a se elimina riscul fraudării legatarilor particulari, ale căror legate au ca obiect bunuri fungibile, prin risipirea lor de către succesori prin folosirea în interes propriu a principiului lichidării neorganizate a pasivului succesoral, legea a pus la dispoziţia acestor legatari o ipotecă asupra imobilelor succesorale pentru garantarea plăţii legatelor.
03. Care este interesul separaţiei patrimoniului succesoral de acela al moştenitorului defunctului?
Răspuns: Acest interes apare atunci când moştenirea este solvabilă, iar moştenitorul insolvabil, caz în care creditorii personali ai acestuia ar putea prejudicia creditorii succesorali prin urmărirea bunurilor lăsate de defunct, care, prin confuziunea patrimoniului succesoral cu cel personal al moştenitorului acceptant pur şi simplu, garantează şi plata acestora.
04. Faţă de cine produce efecte separaţia patrimoniului succesoral?
Răspuns:
a) în raport cu moştenitorii defunctului;
b) în raport cu ceilalţi creditori;
c) în raport cu terţii subdobânditori ai bunurilor succesorale în privinţa cărora s-a invocat privilegiul.
05. Definiţi petiţia de ereditate
Răspuns: Acţiunea prin care un moştenitor, având vocaţie legală sau testamentară universală sau cu titlu universal, solicită să i se recunoască această calitate în scopul de a dobândi bunurile succesorale deţinute de un terţ care pretinde a fi el adevăratul moştenitor universal, sau cu titlu universal al defunctului.
06. Diferenţiaţi petiţia de ereditate de acţiunea în revendicare
Răspuns: Petiţia de ereditate se referă la simpla dispută asupra proprietăţii unui bun individual determinat, cum este cazul când moştenitorului legal al defunctului i se refuză predarea unui bun sub cuvânt că nu a aparţinut defunctului, ci terţului care îl deţine în prezent.
07. Ce fel de acţiune este petiţia de ereditate?
Răspuns: Reală.
08. Când se prescrie petiţia de ereditate?
Răspuns: Această acţiune este imprescriptibilă.
09. Care sunt efectele admiterii petiţiei de ereditate în relaţia dintre reclamant şi pârât?
Răspuns: Recunoaşterea titlului de moştenitor al reclamantului produce efecte de la data deschiderii moştenirii.
10. Cum face restituirea bunurilor pârâtul de bună-credinţă?
Răspuns: Trebuie să restituie bunurile succesorale în starea lor actuală sau, dacă le-a înstrăinat cu titlu oneros, trebuie să restituie preţul încasat.
11. Cum face restituirea bunurilor pârâtul de rea-credinţă?
Răspuns: Trebuie să restituie bunurile succesorale în starea în care le-a primit, iar dacă acest lucru nu este posibil întrucât le-a înstrăinat sau au pierit fortuit, va restitui reclamantului valoarea lor actuală.
12. Ce se întâmplă cu actele juridice de dispoziţie cu privire la bunurile succesorale încheiate de pârâtul moştenitor aparent de la data deschiderii moştenirii şi până la introducerea acţiunii în petiţie de ereditate?
Răspuns: Se merge pe principiul error communis facit jus.
Trimiteți un comentariu