Întrebări de drept succesoral (19)
01. În ce fel operează reducţiunea liberalităţilor excesive?
Răspuns: Nu operează de drept, trebuind să fie cerută de către rezervatarii în interesul cărora a fost reglementată rezerva.
02. Pe ce căi se realizează reducţiunea liberalităţilor excesive?
Răspuns:
a) cale convenţională;
b) cale de excepţie;
c) cale de acţiune.
03. Care este temeiul acţiunii în reducţiune?
Răspuns: Decurge pentru rezervatari dintr-un drept propriu – dreptul la rezervă, şi nu dintr-un drept transmis lor pe cale succesorală, ceea ce face ca titularului acesteia să nu-i poată fi opuse excepţiile ce i-ar fi putut fi opuse defunctului.
04. Ce fel de acţiune este acţiunea în reducţiune?
Răspuns: Personală. Aşadar, este supusă prescripţiei extinctive în termenul general de trei ani, care începe să curgă de la data deschiderii moştenirii. Din caracterul personal decurge şi caracterul divizibil al acţiunii în reducţiune.
05. Care sunt consecinţele acţiunii în reducţiune?
Răspuns: Desfiinţarea în tot sau în parte a liberalităţii care încalcă rezerva succesorală.
06. Care sunt consecinţele principiului potrivit căruia rezerva trebuie asigurată moştenitorilor în natură?
Răspuns:
a) regula este aceea a reducţiunii în natură, adică prin reintegrarea obiectului legatelor sau donaţiilor în rezerva succesorală;
b) excepţia este cea a reducţiunii prin echivalent, prin compensarea valorică a obiectului liberalităţii reduse, rezerva reconstituindu-se prin plata unei sume de bani.
07. În ce situaţii se face reducţiunea prin echivalent?
Răspuns:
a) dacă donaţia excesivă a fost făcută unui descendent sau soţului supravieţuitor cu scutire de raport, iar succesiunea conţine bunuri de aceeaşi natură;
b) dacă donatorul este un succesibil obligat la raport, iar obiectul donaţiei este un imobil şi partea supusă reducţiunii (care excede cotitatea disponibilă) este mai mică de jumătate din valoarea acestui bun);
c) dacă donatarul a înstrăinat înaintea deschiderii moştenirii bunul care a format obiectul donaţiei reductibile;
d) dacă bunul donat a pierit din culpa donatarului;
e) dacă obiectul donaţiei l-a constituit o cantitate de bunuri fungibile, prin analogie cu cazul uzufructului unor asemenea bunuri, reglementat de art. 526 C.civ., reducţiunea se va face prin restituirea unei cantităţi similare de bunuri.
08. Enumeraţi regulile care guvernează ordinea reducţiunii
Răspuns:
a) legatele se reduc înaintea donaţiilor;
b) legatele se reduc toate deodată şi în mod proporţional;
c) donaţiile se reduc în ordinea inversă a datei lor.
09. Ce sunt liberalităţile hibride?
Răspuns: Liberalităţi care au caracteristici aparţinând atât donaţiilor cât şi legatelor.
10. Ce fel de regulă este aceea a reducţiunii legatelor înaintea donaţiilor?
Răspuns: Imperativă.
11. Ce fel de regulă este aceea a reducţiunii proporţionale a legatelor?
Răspuns: Supletivă. Poate fi înlăturată printr-o dispoziţie prin care se prevede o anumită ordine de reducţiune.
12. Care este soarta datei în cazul donaţiilor indirecte sau deghizate?
Răspuns: Fiind acte încheiate sub semnătură privată, data menţionată în act nu face credinţă decât între părţi, nu şi în privinţa terţilor, în rândul cărora se enumeră ceilalţi donatari gratificaţi de defunct, precum şi rezervatarii. Faţă de aceşti terţi data actului este opozabilă doar dacă a devenit certă.
13. Care este soarta datei în cazul donaţiilor realizate prin dar manual?
Răspuns: Acest tip de donaţii dobândesc data certă prin decesul donatorului, fiind reductibile înaintea celorlalte donaţii, dar după legate, întrucât dispunătorul s-a desesizat de obiectul lor încă din timpul vieţii.
14. Cine suportă riscul insolvabilităţii donatarului a cărui liberalitate trebuie redusă întrucât încalcă rezerva?
Răspuns: Insolvabilitatea este suportată de către donatarul anterior.
15. Ce pot face rezervatarii în cazul în care liberalităţile excesive nu au ca obiect deplina proprietate?
Răspuns: În cazul în care liberalităţile excesive au ca obiect fie doar uzufructul, adică un dezmembrământ al proprietăţii, fie plata unei rente viagere, rezervatarii au opţiunea între acceptarea executării liberalităţii conform voinţei defunctului, mulţumindu-se cu restul drepturilor succesorale până la stingerea dreptului viager al celui gratificat, sau abandonarea cotităţii disponibile a moştenirii în deplină proprietate în favoarea beneficiarilor acelor liberalităţi, obţinând la rândul lor în deplină proprietate rezerva succesorală, fără a mai fi obligaţi să suporte uzufructul sau plata rentei viagere.
Răspuns: Nu operează de drept, trebuind să fie cerută de către rezervatarii în interesul cărora a fost reglementată rezerva.
02. Pe ce căi se realizează reducţiunea liberalităţilor excesive?
Răspuns:
a) cale convenţională;
b) cale de excepţie;
c) cale de acţiune.
03. Care este temeiul acţiunii în reducţiune?
Răspuns: Decurge pentru rezervatari dintr-un drept propriu – dreptul la rezervă, şi nu dintr-un drept transmis lor pe cale succesorală, ceea ce face ca titularului acesteia să nu-i poată fi opuse excepţiile ce i-ar fi putut fi opuse defunctului.
04. Ce fel de acţiune este acţiunea în reducţiune?
Răspuns: Personală. Aşadar, este supusă prescripţiei extinctive în termenul general de trei ani, care începe să curgă de la data deschiderii moştenirii. Din caracterul personal decurge şi caracterul divizibil al acţiunii în reducţiune.
05. Care sunt consecinţele acţiunii în reducţiune?
Răspuns: Desfiinţarea în tot sau în parte a liberalităţii care încalcă rezerva succesorală.
06. Care sunt consecinţele principiului potrivit căruia rezerva trebuie asigurată moştenitorilor în natură?
Răspuns:
a) regula este aceea a reducţiunii în natură, adică prin reintegrarea obiectului legatelor sau donaţiilor în rezerva succesorală;
b) excepţia este cea a reducţiunii prin echivalent, prin compensarea valorică a obiectului liberalităţii reduse, rezerva reconstituindu-se prin plata unei sume de bani.
07. În ce situaţii se face reducţiunea prin echivalent?
Răspuns:
a) dacă donaţia excesivă a fost făcută unui descendent sau soţului supravieţuitor cu scutire de raport, iar succesiunea conţine bunuri de aceeaşi natură;
b) dacă donatorul este un succesibil obligat la raport, iar obiectul donaţiei este un imobil şi partea supusă reducţiunii (care excede cotitatea disponibilă) este mai mică de jumătate din valoarea acestui bun);
c) dacă donatarul a înstrăinat înaintea deschiderii moştenirii bunul care a format obiectul donaţiei reductibile;
d) dacă bunul donat a pierit din culpa donatarului;
e) dacă obiectul donaţiei l-a constituit o cantitate de bunuri fungibile, prin analogie cu cazul uzufructului unor asemenea bunuri, reglementat de art. 526 C.civ., reducţiunea se va face prin restituirea unei cantităţi similare de bunuri.
08. Enumeraţi regulile care guvernează ordinea reducţiunii
Răspuns:
a) legatele se reduc înaintea donaţiilor;
b) legatele se reduc toate deodată şi în mod proporţional;
c) donaţiile se reduc în ordinea inversă a datei lor.
09. Ce sunt liberalităţile hibride?
Răspuns: Liberalităţi care au caracteristici aparţinând atât donaţiilor cât şi legatelor.
10. Ce fel de regulă este aceea a reducţiunii legatelor înaintea donaţiilor?
Răspuns: Imperativă.
11. Ce fel de regulă este aceea a reducţiunii proporţionale a legatelor?
Răspuns: Supletivă. Poate fi înlăturată printr-o dispoziţie prin care se prevede o anumită ordine de reducţiune.
12. Care este soarta datei în cazul donaţiilor indirecte sau deghizate?
Răspuns: Fiind acte încheiate sub semnătură privată, data menţionată în act nu face credinţă decât între părţi, nu şi în privinţa terţilor, în rândul cărora se enumeră ceilalţi donatari gratificaţi de defunct, precum şi rezervatarii. Faţă de aceşti terţi data actului este opozabilă doar dacă a devenit certă.
13. Care este soarta datei în cazul donaţiilor realizate prin dar manual?
Răspuns: Acest tip de donaţii dobândesc data certă prin decesul donatorului, fiind reductibile înaintea celorlalte donaţii, dar după legate, întrucât dispunătorul s-a desesizat de obiectul lor încă din timpul vieţii.
14. Cine suportă riscul insolvabilităţii donatarului a cărui liberalitate trebuie redusă întrucât încalcă rezerva?
Răspuns: Insolvabilitatea este suportată de către donatarul anterior.
15. Ce pot face rezervatarii în cazul în care liberalităţile excesive nu au ca obiect deplina proprietate?
Răspuns: În cazul în care liberalităţile excesive au ca obiect fie doar uzufructul, adică un dezmembrământ al proprietăţii, fie plata unei rente viagere, rezervatarii au opţiunea între acceptarea executării liberalităţii conform voinţei defunctului, mulţumindu-se cu restul drepturilor succesorale până la stingerea dreptului viager al celui gratificat, sau abandonarea cotităţii disponibile a moştenirii în deplină proprietate în favoarea beneficiarilor acelor liberalităţi, obţinând la rândul lor în deplină proprietate rezerva succesorală, fără a mai fi obligaţi să suporte uzufructul sau plata rentei viagere.
Trimiteți un comentariu