Întrebări de drept succesoral (21)
01. Ce este acceptarea pură şi simplă a moştenirii?
Răspuns: Este actul juridic prin care succesibilul chemat la moştenirea celui decedat îşi însuşeşte, dacă vrea, calitatea de erede pe care o are încă de la data deschiderii moştenirii, consolidând astfel transmisiunea succesorală care a operat la acest moment prin simplul fapt al decesului, dobândind drepturile succesorale (activul succesiunii) odată cu obligaţia de plată a datoriilor succesorale (pasivul succesiunii) chiar şi peste limitele activului succesoral dacă acesta se dovedeşte insuficient.
02. Cum poate fi acceptarea pură şi simplă a moştenirii?
Răspuns:
a) expresă;
b) tacită.
03. În ce constă acceptarea expresă?
Răspuns: Însuşirea titlului sau calităţii de erede într-un act autentic sau privat.
04. În ce constă acceptarea tacită?
Răspuns: Eredele face un act pe care n-ar putea să-l facă decât în calitate de erede, şi care lasă a se presupune neapărat intenţia de acceptare.
05. Cum trebuie să fie actele de acceptare în cazul acceptării tacite?
Răspuns: Neechivoce.
06. Enumeraţi actele care în principiu implică acceptarea tacită
Răspuns:
a) actele de dispoziţie juridică asupra bunurilor succesorale;
b) actele de dispoziţie juridică asupra drepturilor succesorale;
c) actele de dispoziţie materială asupra bunurilor succesorale;
d) actele de administrare definitivă şi de folosinţă;
e) actele care au ca finalitate atribuirea în tot sau în parte a succesiunii.
07. Care sunt actele care nu implică acceptarea tacită?
Răspuns: Actele conservatorii.
08. În ce constă acceptarea sub beneficiu de inventar?
Răspuns: Este o acceptare, deci o însuşire a calităţii de moştenitor, dar care nu obligă pe acceptant decât intra vires successionis. Permite succesibilului care o adoptă să dobândească moştenirea punându-se la adăpost de pericolul obligării sale la plata pasivului succesoral cu bunurile sale personale, dincolo de limitele activului succesoral.
09. De câte feluri este acceptarea sub beneficiu de inventar?
Răspuns: Doar expresă, necesitând îndeplinirea unor formalităţi ad solemnitatem.
10. La ce poate renunţa succesibilul după acceptarea moştenirii sub beneficiu de inventar?
Răspuns: După acceptarea moştenirii sub beneficiu de inventar, succesibilul nu mai poate renunţa la mostenire, ci doar la beneficiu, devenind acceptant pur şi simplu.
11. Care sunt efectele beneficiului de inventar?
Răspuns:
a) operează o separaţie de patrimonii între cel succesoral şi cel al acceptantului în această formă;
b) duce la limitarea puterilor acceptantului beneficiar asupra activului moştenirii;
c) acceptantul are facultatea de a abandona succesiunea.
12. Comparaţi administrarea bunurilor moştenirii de către eredele beneficiar şi de către acceptantul beneficiar
Răspuns: Eredele beneficiar administrează bunurile succesiunii, dar în calitate de proprietar al moştenirii, iar nu de mandatar al creditorilor succesiunii, adică de administrator al bunurilor altuia.
Acceptantul beneficiar nu poate înstrăina imobilele succesorale decât cu autorizarea justiţiei şi numai prin licitaţie publică, asigurându-se astfel garanţia unui preţ loial stabilit.
13. În ce caz are loc decăderea din beneficiul de inventar?
Răspuns: Atunci când moştenitorul ascunde obiecte ale succesiunii sau cu rea-credinţă omite să le treacă în inventar.
14. Ce este renunţarea la moştenire?
Răspuns: O manifestare de voinţă unilaterală.
15. Clasificaţi renunţările la moştenire
Răspuns:
a) tacită;
b) expresă.
16. Care sunt condiţiile de formă ale renunţării la moştenire?
Răspuns: Renunţarea la moştenire se face printr-o declaraţie făcută în faţa notarului public şi înscrierea acesteia în registrul special ţinut de notarul public desemnat din circumscripţia judecătoriei unde defunctul şi-a avut ultimul domiciliu.
17. Care sunt consecinţele renunţării la moştenire?
Răspuns: Eredele ce renunţă este considerat că nu a fost niciodată erede. Acesta este lipsit de orice drept asupra activului moştenirii, iar pe de altă parte este degrevat de orice obligaţie de plată a datoriilor succesorale.
18. Ce se întâmplă cu partea de moştenire care ar fi revenit renunţătorului dacă ar fi acceptat moştenirea?
Răspuns: Aceasta revenie comoştenitorilor sau moştenitorilor subsecvenţi, după caz, care au acceptat moştenirea.
19. Ar putea renunţătorul să fie reprezentat de descendenţii săi?
Răspuns: Nu. Aceştia pot veni la moştenire doar în nume propriu atunci când sunt întrunite condiţiile cerute de lege.
20. Renunţătorul mai are obligaţia de report a donaţiilor?
Răspuns: Nu. Acesta poate păstra liberalităţile primite în limitele cotităţii disponibile a moştenirii.
21. În ce situaţie se poate retracta renunţarea la moştenire?
Răspuns:
a) nu s-a împlinit în raport cu renunţătorul termenul de prescripţie a dreptului de opţiune succesorală;
b) succesiunea nu a fost acceptată de alţi moştenitori.
Răspuns: Este actul juridic prin care succesibilul chemat la moştenirea celui decedat îşi însuşeşte, dacă vrea, calitatea de erede pe care o are încă de la data deschiderii moştenirii, consolidând astfel transmisiunea succesorală care a operat la acest moment prin simplul fapt al decesului, dobândind drepturile succesorale (activul succesiunii) odată cu obligaţia de plată a datoriilor succesorale (pasivul succesiunii) chiar şi peste limitele activului succesoral dacă acesta se dovedeşte insuficient.
02. Cum poate fi acceptarea pură şi simplă a moştenirii?
Răspuns:
a) expresă;
b) tacită.
03. În ce constă acceptarea expresă?
Răspuns: Însuşirea titlului sau calităţii de erede într-un act autentic sau privat.
04. În ce constă acceptarea tacită?
Răspuns: Eredele face un act pe care n-ar putea să-l facă decât în calitate de erede, şi care lasă a se presupune neapărat intenţia de acceptare.
05. Cum trebuie să fie actele de acceptare în cazul acceptării tacite?
Răspuns: Neechivoce.
06. Enumeraţi actele care în principiu implică acceptarea tacită
Răspuns:
a) actele de dispoziţie juridică asupra bunurilor succesorale;
b) actele de dispoziţie juridică asupra drepturilor succesorale;
c) actele de dispoziţie materială asupra bunurilor succesorale;
d) actele de administrare definitivă şi de folosinţă;
e) actele care au ca finalitate atribuirea în tot sau în parte a succesiunii.
07. Care sunt actele care nu implică acceptarea tacită?
Răspuns: Actele conservatorii.
08. În ce constă acceptarea sub beneficiu de inventar?
Răspuns: Este o acceptare, deci o însuşire a calităţii de moştenitor, dar care nu obligă pe acceptant decât intra vires successionis. Permite succesibilului care o adoptă să dobândească moştenirea punându-se la adăpost de pericolul obligării sale la plata pasivului succesoral cu bunurile sale personale, dincolo de limitele activului succesoral.
09. De câte feluri este acceptarea sub beneficiu de inventar?
Răspuns: Doar expresă, necesitând îndeplinirea unor formalităţi ad solemnitatem.
10. La ce poate renunţa succesibilul după acceptarea moştenirii sub beneficiu de inventar?
Răspuns: După acceptarea moştenirii sub beneficiu de inventar, succesibilul nu mai poate renunţa la mostenire, ci doar la beneficiu, devenind acceptant pur şi simplu.
11. Care sunt efectele beneficiului de inventar?
Răspuns:
a) operează o separaţie de patrimonii între cel succesoral şi cel al acceptantului în această formă;
b) duce la limitarea puterilor acceptantului beneficiar asupra activului moştenirii;
c) acceptantul are facultatea de a abandona succesiunea.
12. Comparaţi administrarea bunurilor moştenirii de către eredele beneficiar şi de către acceptantul beneficiar
Răspuns: Eredele beneficiar administrează bunurile succesiunii, dar în calitate de proprietar al moştenirii, iar nu de mandatar al creditorilor succesiunii, adică de administrator al bunurilor altuia.
Acceptantul beneficiar nu poate înstrăina imobilele succesorale decât cu autorizarea justiţiei şi numai prin licitaţie publică, asigurându-se astfel garanţia unui preţ loial stabilit.
13. În ce caz are loc decăderea din beneficiul de inventar?
Răspuns: Atunci când moştenitorul ascunde obiecte ale succesiunii sau cu rea-credinţă omite să le treacă în inventar.
14. Ce este renunţarea la moştenire?
Răspuns: O manifestare de voinţă unilaterală.
15. Clasificaţi renunţările la moştenire
Răspuns:
a) tacită;
b) expresă.
16. Care sunt condiţiile de formă ale renunţării la moştenire?
Răspuns: Renunţarea la moştenire se face printr-o declaraţie făcută în faţa notarului public şi înscrierea acesteia în registrul special ţinut de notarul public desemnat din circumscripţia judecătoriei unde defunctul şi-a avut ultimul domiciliu.
17. Care sunt consecinţele renunţării la moştenire?
Răspuns: Eredele ce renunţă este considerat că nu a fost niciodată erede. Acesta este lipsit de orice drept asupra activului moştenirii, iar pe de altă parte este degrevat de orice obligaţie de plată a datoriilor succesorale.
18. Ce se întâmplă cu partea de moştenire care ar fi revenit renunţătorului dacă ar fi acceptat moştenirea?
Răspuns: Aceasta revenie comoştenitorilor sau moştenitorilor subsecvenţi, după caz, care au acceptat moştenirea.
19. Ar putea renunţătorul să fie reprezentat de descendenţii săi?
Răspuns: Nu. Aceştia pot veni la moştenire doar în nume propriu atunci când sunt întrunite condiţiile cerute de lege.
20. Renunţătorul mai are obligaţia de report a donaţiilor?
Răspuns: Nu. Acesta poate păstra liberalităţile primite în limitele cotităţii disponibile a moştenirii.
21. În ce situaţie se poate retracta renunţarea la moştenire?
Răspuns:
a) nu s-a împlinit în raport cu renunţătorul termenul de prescripţie a dreptului de opţiune succesorală;
b) succesiunea nu a fost acceptată de alţi moştenitori.
Trimiteți un comentariu