vineri, 11 februarie 2011

Alte întrebări drept civil (XXIII)

01. Ce este obiectul actului juridic?

Răspuns:
Obiectul actului juridic are o dublă semnificaţie, fiecare dintre cele două sensuri fiind folosite alternativ (sau nediferenţiat), după cum interesează (sau nu) unul sau altul dintre cele două aspecte.

Mai întâi, obiectul se concretizează în prestaţiile la care se obligă fiecare parte a actului juridic. Din acest punct de vedere, obiectul actului ilustrează comportamentul fiecărei părţi contractuale sau a autorului actului unilateral de a da (dare), de a face (facere) sau de a nu face (non facere) ceva concret.

Al doilea sens al “obiectului convenţiei” se referă la obiectul derivat al obligaţiei, adică la obiectul obligaţiei de a da, care este un bun.

02. Care sunt condiţiile de validitate ale obiectului?

Răspuns:
Pentru ca o prestaţie sau un bun să poată constitui obiectul unui act juridic, acestea trebuie să îndeplinească anumite caracteristici, care pot fi grupate în:
a) caracterul efectiv al obiectului;
b) caracterul său licit;
c) valoarea obiectului.

03. Ce se înţelege prin efectivitatea obiectului?

Răspuns :
Obiectul trebuie să existe simultan – în principiu, în realitatea fizică şi juridică, îndeplinind unele criterii. Efectivitatea obiectului presupune şi ideea ca acesta să fie determinat sau măcar determinabil. Prestaţia trebuie să fie posibil de executat sau – altfel exprimat, obiectul nu trebuie să fie imposibil.

04. Ce se înţelege prin liceitatea obiectului actului juridic ?

Răspuns :
Prestaţia trebuie să fie conformă cu ordinea publică şi bunele moravuri. Dacă nu, obiectul actului juridic va fi considerat ilicit, cu efectul atragerii sancţiunii nulităţii absolute a înţelegerii juridice încheiate.

Tradiţional se consideră că obiectul actului juridic este ilicit şi dacă în discuţie ar fi efectiv bunuri, iar nu numai prestaţii. Aceasta pentru a pune un accept ascuţit pe lucrurile sau bunurile care nu pot forma obiectul unui act juridic.

05. Ce este leziunea ?

Răspuns :
Dacă echilibrul valoric între prestaţiile reciproce nu există, o parte a contractului va suferi o pierdere, un prejudiciu pecuniar, deoarece ar fi ţinută să execute o obligaţie valoric superioară faţă de cea pe care o va primi în schimb. Acest prejudiciu patrimonial, rezultat din disproporţia de valoare pecuniară dintre contraprestaţii, care există chiar la momentul încheierii contractului sinalagmatic oneros, se numeşte leziune.

06. Care sunt actele juridice unde poate fi analizată leziunea?

Răspuns:
Doar în contractele comutative, sinalagmatice şi oneroase, nesupuse unor reglementări legale aparte, care să ofere mijloace speciale de înlăturare a pagubei rezultate din dezechilibrul între prestaţii.

07. Se poate spune că leziunea este viciu de consimţământ?

Răspuns:
Nu este un viciu de consimţământ, ci o cauză distinctă de desfiinţare a contractului, care se bazează pe încălcarea regulii echivalenţei contraprestaţiilor, care trebuie să caracterizeze un contract comutativ, sinalagmatic şi oneros.

08. În ce constă caracterul dublu special al leziunii?

Răspuns:
Leziunea se aplică doar minorilor şi nu vizează decât contractele comutative, sinalagmatice şi oneroase.

Seja o primeiro a comentar

Dacă eşti student la drept, ai găsit ceea ce căutai!

Am început să lucrez la acest blog în toamna anului 2008, atunci când m-am înscris la această facultate. Intenţionez să fac publice astfel toate notele de lectură, notele de curs, testele şi lucrările pe care le voi parcurge în aceşti ani. Sper să-ţi fie şi ţie de folos!

Eşti student la drept?

Atunci poţi fi co-publisher la acest blog. Înscrie-te şi fă-ţi cunoscută experienţa: note de lectură, bârfe despre profesori, planuri de viitor, speţe comentate – sunt tot atâtea metode ca să te exprimi! Contactează-mă la riliescu2000 at yahoo dot com!

Totalul afișărilor de pagină

Watch favourite links
eLearning & Online Learning Blogs - BlogCatalog Blog Directory

Student la Drept © Layout By Hugo Meira.

TOPO