Alte întrebări drept civil (XXIV)
01. Ce ghidează voinţa juridică spre rezultatul juridic extern?
Răspuns : Dacă actul civil este definit ca o manifestare de voinţă exprimată cu intenţia de a produce efecte juridice, este limpede că voinţa devine juridică dacă este ghidată spre un ţel juridic.
02. Ce este cauza eficientă a actului juridic ?
Răspuns : Poate fi folosită cu sensul de izvor sau sursă a unor drepturi şi obligaţii, dar fără vreo relevanţă pentru structura intrinsecă a actului juridic.
03. Ce este cauza finală a actului juridic ?
Răspuns : Scopul urmărit de cei care încheie un act juridic. Cauza finală determină orientarea şi focalizarea voinţei juridice pe un anumit ţel, care va fi atins prin intenţia părţilor actului juridic. Din acest motiv, cauza finală cuprinde intenţia de a atinge în exterior (raporturile juridice) un anumit scop sau obiectiv.
04. La ce se referă condiţiile de validitate ale cauzei?
Răspuns:
a) realitatea cauzei;
b) liceitatea cauzei.
05. În ce constă realitatea cauzei?
Răspuns : Concretizează ideea că aceasta trebuie să fie efectivă şi serioasă. Prin efectivitate trebuie înţeles că elementul cauză există realmente, iar nu că este inexistent sau se creează doar impresia că ar exista. Dacă obligaţia ar fi fără cauză, atunci n-ar putea avea niciun efect.
06. Ce este absenţa cauzei?
Răspuns: Inexistenţa acesteia şi se referă cu prioritate la cauza concretă, ceea ce înseamnă că voinţa nu a fost exprimată în sensul de a produce efecte juridice. Absenţa cauzei e dirimantă de consimţământ juridic.
07. Ce este falsitatea cauzei?
Răspuns: Presupune exprimarea eronată sau inexactă a cauzei, ceea ce determină o intenţie juridică insuficient caracterizată pentru a produce efecte juridice. Astfel, dacă fiecare parte dintr-un contract exprimă o altă cauză decât cea abstractă şi specifică pentru acea operaţiune juridică, voinţa părţilor nu se va întâlni şi nu va forma un contract.
08. Ce este cauza imorală sau ilicită?
Răspuns: În ambele situaţii cauza contravine ordinii de drept, iar practic sancţiunea va fi întotdeauna identică: nulitatea absolută a actului civil.
09. Trebuie dovedită existenţa cauzei unui act juridic?
Răspuns: Nu. Cauza unui act juridic se prezumă. Pentru contractele sinalagmatice şi cele gratuite, proba cauzei acestor operaţiuni nu ridică probleme deosebite, deoarece rezultă din natura lor, iar interpretarea înscrisului (proba intrinsecă) este suficientă pentru a ne lămuri.
Probleme deosebite pot apărea pentru angajamentele unilaterale de plată sau de restituire a unui bun, a căror înscrisuri nu conţin suficiente date pentru a tranşa chestiunea.
10. Care este utilitatea cauzei?
Răspuns: Cauza este cea care ne permite să deosebim între actele juridice şi cele non-juridice, acestea din urmă fiind lipsite de o cauză serioasă. Cauza actului civil poate fi folosită şi ca mijloc de cenzurare a actului juridic, prin observarea faptului dacă acesta este licit şi moral.
Răspuns : Dacă actul civil este definit ca o manifestare de voinţă exprimată cu intenţia de a produce efecte juridice, este limpede că voinţa devine juridică dacă este ghidată spre un ţel juridic.
02. Ce este cauza eficientă a actului juridic ?
Răspuns : Poate fi folosită cu sensul de izvor sau sursă a unor drepturi şi obligaţii, dar fără vreo relevanţă pentru structura intrinsecă a actului juridic.
03. Ce este cauza finală a actului juridic ?
Răspuns : Scopul urmărit de cei care încheie un act juridic. Cauza finală determină orientarea şi focalizarea voinţei juridice pe un anumit ţel, care va fi atins prin intenţia părţilor actului juridic. Din acest motiv, cauza finală cuprinde intenţia de a atinge în exterior (raporturile juridice) un anumit scop sau obiectiv.
04. La ce se referă condiţiile de validitate ale cauzei?
Răspuns:
a) realitatea cauzei;
b) liceitatea cauzei.
05. În ce constă realitatea cauzei?
Răspuns : Concretizează ideea că aceasta trebuie să fie efectivă şi serioasă. Prin efectivitate trebuie înţeles că elementul cauză există realmente, iar nu că este inexistent sau se creează doar impresia că ar exista. Dacă obligaţia ar fi fără cauză, atunci n-ar putea avea niciun efect.
06. Ce este absenţa cauzei?
Răspuns: Inexistenţa acesteia şi se referă cu prioritate la cauza concretă, ceea ce înseamnă că voinţa nu a fost exprimată în sensul de a produce efecte juridice. Absenţa cauzei e dirimantă de consimţământ juridic.
07. Ce este falsitatea cauzei?
Răspuns: Presupune exprimarea eronată sau inexactă a cauzei, ceea ce determină o intenţie juridică insuficient caracterizată pentru a produce efecte juridice. Astfel, dacă fiecare parte dintr-un contract exprimă o altă cauză decât cea abstractă şi specifică pentru acea operaţiune juridică, voinţa părţilor nu se va întâlni şi nu va forma un contract.
08. Ce este cauza imorală sau ilicită?
Răspuns: În ambele situaţii cauza contravine ordinii de drept, iar practic sancţiunea va fi întotdeauna identică: nulitatea absolută a actului civil.
09. Trebuie dovedită existenţa cauzei unui act juridic?
Răspuns: Nu. Cauza unui act juridic se prezumă. Pentru contractele sinalagmatice şi cele gratuite, proba cauzei acestor operaţiuni nu ridică probleme deosebite, deoarece rezultă din natura lor, iar interpretarea înscrisului (proba intrinsecă) este suficientă pentru a ne lămuri.
Probleme deosebite pot apărea pentru angajamentele unilaterale de plată sau de restituire a unui bun, a căror înscrisuri nu conţin suficiente date pentru a tranşa chestiunea.
10. Care este utilitatea cauzei?
Răspuns: Cauza este cea care ne permite să deosebim între actele juridice şi cele non-juridice, acestea din urmă fiind lipsite de o cauză serioasă. Cauza actului civil poate fi folosită şi ca mijloc de cenzurare a actului juridic, prin observarea faptului dacă acesta este licit şi moral.
Trimiteți un comentariu