Alte întrebări drept civil (XXXV)
01. Faptele nedefinite, pozitive sau negative, pot face obiectul probaţiunii?
Răspuns: Nu.
02. Ce sunt faptele notorii?
Răspuns: Acele fapte care sunt cunoscute în general de toată lumea dintr-o anumită zonă geografică.
03. Clasificaţi probele în funcţie de caracterul lor originar sau derivat
Răspuns:
a) probe primare;
b) probe secundare.
04. Ce sunt probele primare?
Răspuns: Vizează un raport nemijlocit cu faptul juridic ce urmează a fi probat.
05. Ce sunt probele secundare ?
Răspuns : Sunt acele care reflectă mediat faptul juridic ce urmează a fi probat, adică provin de la a doua sau a treia sursă, cum ar fi copiile după înscrisuri sau depoziţia unui martor care a auzit de la o altă persoană despre producerea faptei.
06. Clasificaţi probele în funcţie de legătura dintre faptul generator de drepturi în litigiu
Răspuns :
a) probe directe ;
b) probe indirecte.
07. Ce sunt probele directe ?
Răspuns : Cele care dovedesc faptul juridic care justifică susţinerile părţilor prin mijloace de dovadă care se referă direct la acest fapt.
08. Ce sunt probele indirecte ?
Răspuns : Cele care dovedesc un fapt vecin şi conex cu faptul juridic care justifică susţinerile părţilor pentru ca apoi, pe bază de inducţie, să se ajungă la constatarea existenţei sau inexistenţei faptului necesar a fi dovedit.
09. Clasificaţi probele în funcţie de modul cum acestea se efectuează în faţa instanţei de judecată sau în afara ei
Răspuns:
a) probe judiciare;
b) probe extrajudiciare.
10. Ce sunt probele judiciare?
Răspuns: Probele administrate direct în instanţă.
11. Ce sunt probele extrajudiciare?
Răspuns: Probele preconstituite, sau cele administrate în cadrul unui alt proces.
12. Clasificaţi probele după natura lor
Răspuns:
a) probe materiale;
b) probe personale.
13. Ce sunt probele materiale?
Răspuns: Obiecte care pot contribui la dovedirea unor fapte generatoare de drepturi, cum ar fi lucrurile care prezintă semne de distrugere sau care au vicii ascunse.
14. Ce sunt probele personale?
Răspuns: Declaraţii ale omului făcute fie verbal, fie în scris. Mai intră în această categorie : abţinerea, distrugerea unui înscris constatator sau refuzul de a răspunde la interogator.
15. Enumeraţi condiţiile de admisibilitate ale probelor
Răspuns:
a) proba să fie legală;
b) proba să fie verosimilă;
c) proba să fie pertinentă;
d) proba să fie concludentă.
16. Cui îi revine sarcina probei?
Răspuns: Sarcina probei aparţine "celui care face o propunere înaintea judecăţii” (art. 1169 C.civ.). Prin propunere se înţelege: alegaţie, susţinere a unui fapt.
17. Ce sunt convenţiile asupra probelor?
Răspuns: Acorduri de voinţă prin care părţile derogă de la normele legale privitoare la probe în cadrul unui proces sau anterior începerii lui.
18. Care sunt condiţiile de valabilitate a convenţiilor asupra probelor ?
Răspuns :
a) să privească numai drepturi cu privire la care părţile pot dispune, fiindcă o convenţie asupra probelor poate avea ca efect pierderea posibilităţii valorificării dreptului în instanţă, datorită imposibilităţii dovedirii lui conform convenţiei privitoare la probe;
b) să nu restrângă rolul judecătorului în probaţiune, consacrat imperativ prin art. 129 şi 130 C.pr.civ.
19. Clasificaţi convenţiile asupra probelor folosind drept criteriu obiectul lor
Răspuns:
a) convenţiile privitoare la sarcina probei, prin care părţile schimbă sau împart obligaţia de a dovedi raportul juridic, trecând-o, total sau parţial, de la partea căreia îi revenea această obligaţie conform legii, la cealaltă parte ;
b) convenţiile referitoare la obiectul probei, prin care părţile convin să deplaseze obiectul probei către un fapt vecin şi conex ;
c) convenţiile privitoare la admisibilitatea probelor, prin care părţile pot extinde peste limitele legii admisibilitatea unui mijloc de dovadă ;
d) convenţiile referitoare la forţa doveditoare a probelor, prin care părţile pot conveni să crească forţa probantă a unor mijloace de dovadă;
e) convenţiile prin care părţile consideră unele fapte ca fiind necontestate, nemaifiind astfel necesară, în principiu, dovedirea lor ;
f) convenţiile privitoare la administrarea probelor, prin care părţile pot schimba modul de administrare a probelor, dacă normele procedurale respective sunt dispozitive.
Răspuns: Nu.
02. Ce sunt faptele notorii?
Răspuns: Acele fapte care sunt cunoscute în general de toată lumea dintr-o anumită zonă geografică.
03. Clasificaţi probele în funcţie de caracterul lor originar sau derivat
Răspuns:
a) probe primare;
b) probe secundare.
04. Ce sunt probele primare?
Răspuns: Vizează un raport nemijlocit cu faptul juridic ce urmează a fi probat.
05. Ce sunt probele secundare ?
Răspuns : Sunt acele care reflectă mediat faptul juridic ce urmează a fi probat, adică provin de la a doua sau a treia sursă, cum ar fi copiile după înscrisuri sau depoziţia unui martor care a auzit de la o altă persoană despre producerea faptei.
06. Clasificaţi probele în funcţie de legătura dintre faptul generator de drepturi în litigiu
Răspuns :
a) probe directe ;
b) probe indirecte.
07. Ce sunt probele directe ?
Răspuns : Cele care dovedesc faptul juridic care justifică susţinerile părţilor prin mijloace de dovadă care se referă direct la acest fapt.
08. Ce sunt probele indirecte ?
Răspuns : Cele care dovedesc un fapt vecin şi conex cu faptul juridic care justifică susţinerile părţilor pentru ca apoi, pe bază de inducţie, să se ajungă la constatarea existenţei sau inexistenţei faptului necesar a fi dovedit.
09. Clasificaţi probele în funcţie de modul cum acestea se efectuează în faţa instanţei de judecată sau în afara ei
Răspuns:
a) probe judiciare;
b) probe extrajudiciare.
10. Ce sunt probele judiciare?
Răspuns: Probele administrate direct în instanţă.
11. Ce sunt probele extrajudiciare?
Răspuns: Probele preconstituite, sau cele administrate în cadrul unui alt proces.
12. Clasificaţi probele după natura lor
Răspuns:
a) probe materiale;
b) probe personale.
13. Ce sunt probele materiale?
Răspuns: Obiecte care pot contribui la dovedirea unor fapte generatoare de drepturi, cum ar fi lucrurile care prezintă semne de distrugere sau care au vicii ascunse.
14. Ce sunt probele personale?
Răspuns: Declaraţii ale omului făcute fie verbal, fie în scris. Mai intră în această categorie : abţinerea, distrugerea unui înscris constatator sau refuzul de a răspunde la interogator.
15. Enumeraţi condiţiile de admisibilitate ale probelor
Răspuns:
a) proba să fie legală;
b) proba să fie verosimilă;
c) proba să fie pertinentă;
d) proba să fie concludentă.
16. Cui îi revine sarcina probei?
Răspuns: Sarcina probei aparţine "celui care face o propunere înaintea judecăţii” (art. 1169 C.civ.). Prin propunere se înţelege: alegaţie, susţinere a unui fapt.
17. Ce sunt convenţiile asupra probelor?
Răspuns: Acorduri de voinţă prin care părţile derogă de la normele legale privitoare la probe în cadrul unui proces sau anterior începerii lui.
18. Care sunt condiţiile de valabilitate a convenţiilor asupra probelor ?
Răspuns :
a) să privească numai drepturi cu privire la care părţile pot dispune, fiindcă o convenţie asupra probelor poate avea ca efect pierderea posibilităţii valorificării dreptului în instanţă, datorită imposibilităţii dovedirii lui conform convenţiei privitoare la probe;
b) să nu restrângă rolul judecătorului în probaţiune, consacrat imperativ prin art. 129 şi 130 C.pr.civ.
19. Clasificaţi convenţiile asupra probelor folosind drept criteriu obiectul lor
Răspuns:
a) convenţiile privitoare la sarcina probei, prin care părţile schimbă sau împart obligaţia de a dovedi raportul juridic, trecând-o, total sau parţial, de la partea căreia îi revenea această obligaţie conform legii, la cealaltă parte ;
b) convenţiile referitoare la obiectul probei, prin care părţile convin să deplaseze obiectul probei către un fapt vecin şi conex ;
c) convenţiile privitoare la admisibilitatea probelor, prin care părţile pot extinde peste limitele legii admisibilitatea unui mijloc de dovadă ;
d) convenţiile referitoare la forţa doveditoare a probelor, prin care părţile pot conveni să crească forţa probantă a unor mijloace de dovadă;
e) convenţiile prin care părţile consideră unele fapte ca fiind necontestate, nemaifiind astfel necesară, în principiu, dovedirea lor ;
f) convenţiile privitoare la administrarea probelor, prin care părţile pot schimba modul de administrare a probelor, dacă normele procedurale respective sunt dispozitive.
Trimiteți un comentariu