Alte întrebări drept civil (XXV)
01. Ce este forma actului juridic?
Răspuns: Modalitatea concretă prin care se exprimă voinţa internă, iar în lipsai acestei exteriorizări, actul civil pur şi simplu nu există.
02. Ce este forma din punct de vedere funcţional?
Răspuns: Forma poate corespunde unor exigenţe care pot fi ataşate nu validităţii, ci probei sau eficienţei actului juridic, sau unor alte scopuri urmărite de lege.
03. Cum se aplică principiul consensualismului la forma actului juridic?
Răspuns: Libertatea de voinţă, dacă guvernează fondul actului juridic, lăsând subiecţii de drept să încheie orice contract doresc, va permite a fortiori aceloraşi subiecţi să îşi aleagă şi forma de exteriorizare a voinţei lor interne.
04. Care este excepţia de la consensualism?
Răspuns: Actului consensual i se opune actul solemn, rezultat al unui formalism cerut ad validitatem. Dacă legea nu indică nimic cu referire la forma actului, acesta este consensual. Formalismul ad validitatem este o chestiune de fond, esenţială a actului juridic, deoarece el vizează o anumită expresie a voinţei juridice, în lipsa căreia nu vom avea consimţământ, adică act juridic (negotium).
05. Ce este actul autentic?
Răspuns: Expresia consacrată şi clasică a solemnităţii cerută ad validitatem, care se află la antipod faţă de actul consensual. D.p.d.v. al expresiei voinţei juridice, actul autentic nu interesează ca mijloc de probă, ci ca modalitate solemnă de exteriorizare a consimţământului, care se realizează practic prin respectarea procedurilor de autentificare a operaţiunii juridice.
06. Se poate pune semnul egal între actul autentic şi cel notarial?
Răspuns: Nu. Actul notarial nu este decât o specie de act autentic, care la rândul lui nu înfăţişează decât un anumit tip de solemnitate.
07. Ce este actul manuscris sub semnătură privată?
Răspuns: Cea de-a doua modalitate de consacrare a solemnităţii ad validitatem de către Codul civil. Este folosită cu efecte şi raţiuni ad validitatem doar într-un singur caz: testamentul.
08. Se poate pune semnul egal între forma solemnă şi actul autentic?
Răspuns: Nu.
09. În ce constă principiul echipolenţei formei?
Răspuns: Pentru o anumită formă cerută de lege ad validitatem se poate găsi un echivalent juridic, însă strict acolo unde legea permite expres acest lucru. Altminteri, dacă o operaţiune juridică nu îndeplineşte forma ad validitatem cerută de lege, ea va fi nulă.
10. În ce constă regula simetriei formei?
Răspuns: În cazul în care se doreşte modificarea sau completarea unei operaţiuni juridice, pentru care se cere legal o anumită formă ad validitatem, se respectă aceeaşi formă ad validitatem şi pentru actele care o modifică sau completează.
11. În ce constă caracterul de mijloc de probă a formei actului juridic ?
Răspuns : Legea poate impune o anumită formă doar pentru ca acesta să poată fi dovedit. În acest caz, forma este cerută ad probationem şi ea nu se mai leagă de validitatea voinţei exprimate, ci de fixarea ei într-un anumit înscris, care să facă dovada că voinţa juridică a fost exprimată într-un anumit sens.
Forma ad probationem nu afectează validitatea operaţiunii juridice, dar nerespectarea ei poate duce la imposibilitatea dovedirii operaţiunii juridice.
12. Care este legătura dintre forma ad probationem şi formalităţile ad opposabilitatem?
Răspuns: Prima specie de formă o face posibilă pe cea de-a doua, adică este o condiţie tehnică a îndeplinirii procedurilor de opozabilitate. Lipsa probei face imposibilă îndeplinirea formalităţilor ad opposabilitatem, deşi structural şi finalist cele două sunt distincte.
Răspuns: Modalitatea concretă prin care se exprimă voinţa internă, iar în lipsai acestei exteriorizări, actul civil pur şi simplu nu există.
02. Ce este forma din punct de vedere funcţional?
Răspuns: Forma poate corespunde unor exigenţe care pot fi ataşate nu validităţii, ci probei sau eficienţei actului juridic, sau unor alte scopuri urmărite de lege.
03. Cum se aplică principiul consensualismului la forma actului juridic?
Răspuns: Libertatea de voinţă, dacă guvernează fondul actului juridic, lăsând subiecţii de drept să încheie orice contract doresc, va permite a fortiori aceloraşi subiecţi să îşi aleagă şi forma de exteriorizare a voinţei lor interne.
04. Care este excepţia de la consensualism?
Răspuns: Actului consensual i se opune actul solemn, rezultat al unui formalism cerut ad validitatem. Dacă legea nu indică nimic cu referire la forma actului, acesta este consensual. Formalismul ad validitatem este o chestiune de fond, esenţială a actului juridic, deoarece el vizează o anumită expresie a voinţei juridice, în lipsa căreia nu vom avea consimţământ, adică act juridic (negotium).
05. Ce este actul autentic?
Răspuns: Expresia consacrată şi clasică a solemnităţii cerută ad validitatem, care se află la antipod faţă de actul consensual. D.p.d.v. al expresiei voinţei juridice, actul autentic nu interesează ca mijloc de probă, ci ca modalitate solemnă de exteriorizare a consimţământului, care se realizează practic prin respectarea procedurilor de autentificare a operaţiunii juridice.
06. Se poate pune semnul egal între actul autentic şi cel notarial?
Răspuns: Nu. Actul notarial nu este decât o specie de act autentic, care la rândul lui nu înfăţişează decât un anumit tip de solemnitate.
07. Ce este actul manuscris sub semnătură privată?
Răspuns: Cea de-a doua modalitate de consacrare a solemnităţii ad validitatem de către Codul civil. Este folosită cu efecte şi raţiuni ad validitatem doar într-un singur caz: testamentul.
08. Se poate pune semnul egal între forma solemnă şi actul autentic?
Răspuns: Nu.
09. În ce constă principiul echipolenţei formei?
Răspuns: Pentru o anumită formă cerută de lege ad validitatem se poate găsi un echivalent juridic, însă strict acolo unde legea permite expres acest lucru. Altminteri, dacă o operaţiune juridică nu îndeplineşte forma ad validitatem cerută de lege, ea va fi nulă.
10. În ce constă regula simetriei formei?
Răspuns: În cazul în care se doreşte modificarea sau completarea unei operaţiuni juridice, pentru care se cere legal o anumită formă ad validitatem, se respectă aceeaşi formă ad validitatem şi pentru actele care o modifică sau completează.
11. În ce constă caracterul de mijloc de probă a formei actului juridic ?
Răspuns : Legea poate impune o anumită formă doar pentru ca acesta să poată fi dovedit. În acest caz, forma este cerută ad probationem şi ea nu se mai leagă de validitatea voinţei exprimate, ci de fixarea ei într-un anumit înscris, care să facă dovada că voinţa juridică a fost exprimată într-un anumit sens.
Forma ad probationem nu afectează validitatea operaţiunii juridice, dar nerespectarea ei poate duce la imposibilitatea dovedirii operaţiunii juridice.
12. Care este legătura dintre forma ad probationem şi formalităţile ad opposabilitatem?
Răspuns: Prima specie de formă o face posibilă pe cea de-a doua, adică este o condiţie tehnică a îndeplinirii procedurilor de opozabilitate. Lipsa probei face imposibilă îndeplinirea formalităţilor ad opposabilitatem, deşi structural şi finalist cele două sunt distincte.
Trimiteți un comentariu