Alte întrebări drept civil (XXX)
01. Ce este inopozabilitatea actului juridic?
Răspuns: Reversul sau chiar sancţiunea opozabilităţii. Dacă aceasta din urmă poate fi înţelească ca respectul datorat de către terţi unei situaţii juridice generată de actul juridic, inopozabilitatea se concretizează în autorizarea terţilor de a ignora efectele unui act civil.
02. Care sunt diferenţele dintre nulitate şi inopozabilitate?
Răspuns:
a) actul juridic inopozabil produce efecte, dar acestea nu există decât între părţile sale, precum şi faţă de cei asimilaţi lor, dar fără consecinţe faţă de ceilalţi (terţi); concomitent, actul nul este lipsit de efecte atât între părţile sale, cât şi faţă de terţi;
b) inopozabilitatea este o sancţiune a neîndeplinirii unor formalităţi (ad opposabilitatem), care trebuie realizată după încheierea actului juridic şi se leagă şi de efecte concrete ale sistemului de puiblicitate la care este supus actul civil; nulitatea nu se leagă de vreun sistem de publicitate, ci de consimţământ, de faza de geneză a operaţiunii juridice;
c) nulitatea şi inopozabilitatea sunt relativ autonome, înscrierea în sistemele de publicitate, prin care se realizează opozabilitatea actelor civile, nu are efecte asupra validităţii actului civil, şi nici invers.
03. Ce este revocarea actului juridic?
Răspuns: Uneori prin revocare se desemnează răzgândirea sau retragerea consimţământului iniţial. Dacă acestea sunt posible, fie în temeiul unei clauze de dezicere, fie datorită naturii actului juridic, revocarea desemnează o cauză de încetare ex nunc a efectelor unui act civil valod încheiat.
Dacă revocarea e mutuală, adică realizată prin acordul de voinţă al părţilor unui contract anterior eficient, ea nu desemnează decât o modalitate de încetare a efectelor unui act juridic pe viitor prin consimţământul părţilor.
Alteori, prin revocare se desemnează o sancţiune specifică donaţiilor şi testamentelor, care are un regim juridic special.
04. Se poate confunda nultiatea cu revocarea?
Răspuns: Nu. Pentru a revoca se presupune ca în discuţie să fie un act civil valabil încheiat, fiind fără sens să se vorbească despre revocarea unor acte nule.
05. Ce este reducţiunea?
Răspuns: Tradiţional, reducţiunea se referă la liberalităţile excesive. Ea prinde în vizor:
a) o sferă limitată de operaţiuni juridice încheiate valabil (liberalităţile) şi are
b) ca scop asigurarea intangibilităţii rezervei succesorale, fiind legată de mecanismele şi principiile care asigură devoluţiunea succesorală;
c) se aplică doar donaţiilor şi testamentelor care depăşesc o limită materială, cea a cotităţii disponibile, pe care trebuie să o respecte dispunătorul.
06. Ce este actul putativ?
Răspuns: Prin “putativ” trebuie înţeles “imaginar”, ceva care există doar în mintea cuiva. Actul putativ, cu excepţia căsătoriei putative, nu are nicio legătură cu actul nul, nu desemnează vreo specie de nulitate, ci este doar o manieră de a spune că actul este imaginar, că el există doar în capul cuiva.
07. Ce este resciziunea?
Răspuns: Resciziunea nu este vreun tip aparte de nulitate, ci desemnează nulitatea relativă pentru leziune.
08. Ce este aşa-zisa nulitate de drept?
Răspuns : O simplă figură de stil, deoarece în sistemul dreptului civil român nulităţile sunt judiciare (ope judiciis), adică desfiinţează actul juridic în măsura în care instanţa hotărăşte aceasta.
09. Clasificaţi nulităţile după maniera de consacrare legislativă
Răspuns :
a) nulităţi exprese ;
b) nulităţi virtuale.
10. Ce este nulitatea expresă?
Răspuns: Atunci când un act normativ consacră explicit şi textual sancţiunea nulităţii.
11. Ce este nulitatea virtuală?
Răspuns: Atunci când textul legislativ tace sau preferă să sugereze doar, adică să consacre implicit sancţiunea nulităţii.
12. Clasificaţi nulităţile după întinderea efectelor lor distructive
Răspuns:
a) nulitatea parţială;
b) nulitatea totală.
13. Care sunt efectele nulităţii parţiale?
Răspuns: Priveşte desfiinţarea doar a unei clauze (sau a mai multora), lăsând să supravieţuiască restul operaţiunii juridice.
14. Care sunt efectele nulităţii totale?
Răspuns: Loveşte în plin actul juridic, desfiinţându-l in toto.
Răspuns: Reversul sau chiar sancţiunea opozabilităţii. Dacă aceasta din urmă poate fi înţelească ca respectul datorat de către terţi unei situaţii juridice generată de actul juridic, inopozabilitatea se concretizează în autorizarea terţilor de a ignora efectele unui act civil.
02. Care sunt diferenţele dintre nulitate şi inopozabilitate?
Răspuns:
a) actul juridic inopozabil produce efecte, dar acestea nu există decât între părţile sale, precum şi faţă de cei asimilaţi lor, dar fără consecinţe faţă de ceilalţi (terţi); concomitent, actul nul este lipsit de efecte atât între părţile sale, cât şi faţă de terţi;
b) inopozabilitatea este o sancţiune a neîndeplinirii unor formalităţi (ad opposabilitatem), care trebuie realizată după încheierea actului juridic şi se leagă şi de efecte concrete ale sistemului de puiblicitate la care este supus actul civil; nulitatea nu se leagă de vreun sistem de publicitate, ci de consimţământ, de faza de geneză a operaţiunii juridice;
c) nulitatea şi inopozabilitatea sunt relativ autonome, înscrierea în sistemele de publicitate, prin care se realizează opozabilitatea actelor civile, nu are efecte asupra validităţii actului civil, şi nici invers.
03. Ce este revocarea actului juridic?
Răspuns: Uneori prin revocare se desemnează răzgândirea sau retragerea consimţământului iniţial. Dacă acestea sunt posible, fie în temeiul unei clauze de dezicere, fie datorită naturii actului juridic, revocarea desemnează o cauză de încetare ex nunc a efectelor unui act civil valod încheiat.
Dacă revocarea e mutuală, adică realizată prin acordul de voinţă al părţilor unui contract anterior eficient, ea nu desemnează decât o modalitate de încetare a efectelor unui act juridic pe viitor prin consimţământul părţilor.
Alteori, prin revocare se desemnează o sancţiune specifică donaţiilor şi testamentelor, care are un regim juridic special.
04. Se poate confunda nultiatea cu revocarea?
Răspuns: Nu. Pentru a revoca se presupune ca în discuţie să fie un act civil valabil încheiat, fiind fără sens să se vorbească despre revocarea unor acte nule.
05. Ce este reducţiunea?
Răspuns: Tradiţional, reducţiunea se referă la liberalităţile excesive. Ea prinde în vizor:
a) o sferă limitată de operaţiuni juridice încheiate valabil (liberalităţile) şi are
b) ca scop asigurarea intangibilităţii rezervei succesorale, fiind legată de mecanismele şi principiile care asigură devoluţiunea succesorală;
c) se aplică doar donaţiilor şi testamentelor care depăşesc o limită materială, cea a cotităţii disponibile, pe care trebuie să o respecte dispunătorul.
06. Ce este actul putativ?
Răspuns: Prin “putativ” trebuie înţeles “imaginar”, ceva care există doar în mintea cuiva. Actul putativ, cu excepţia căsătoriei putative, nu are nicio legătură cu actul nul, nu desemnează vreo specie de nulitate, ci este doar o manieră de a spune că actul este imaginar, că el există doar în capul cuiva.
07. Ce este resciziunea?
Răspuns: Resciziunea nu este vreun tip aparte de nulitate, ci desemnează nulitatea relativă pentru leziune.
08. Ce este aşa-zisa nulitate de drept?
Răspuns : O simplă figură de stil, deoarece în sistemul dreptului civil român nulităţile sunt judiciare (ope judiciis), adică desfiinţează actul juridic în măsura în care instanţa hotărăşte aceasta.
09. Clasificaţi nulităţile după maniera de consacrare legislativă
Răspuns :
a) nulităţi exprese ;
b) nulităţi virtuale.
10. Ce este nulitatea expresă?
Răspuns: Atunci când un act normativ consacră explicit şi textual sancţiunea nulităţii.
11. Ce este nulitatea virtuală?
Răspuns: Atunci când textul legislativ tace sau preferă să sugereze doar, adică să consacre implicit sancţiunea nulităţii.
12. Clasificaţi nulităţile după întinderea efectelor lor distructive
Răspuns:
a) nulitatea parţială;
b) nulitatea totală.
13. Care sunt efectele nulităţii parţiale?
Răspuns: Priveşte desfiinţarea doar a unei clauze (sau a mai multora), lăsând să supravieţuiască restul operaţiunii juridice.
14. Care sunt efectele nulităţii totale?
Răspuns: Loveşte în plin actul juridic, desfiinţându-l in toto.
Trimiteți un comentariu