Întrebări drept contravenţional (02)
01. Care sunt autorităţile expres menţionate în textul Ordonanţei nr. 2/2001 care au pot adopta acte normative de stabilire şi reglementare a contravenţiilor?
Răspuns:
a) Parlamentul;
b) Guvernul;
c) consiliile judeţene;
d) consiliile locale;
e) Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
f) consiliile de sector.
02. Ce se întâmplă când Guvernul a stabilit printr-o hotărâre o contravenţie care a fost stabilită anterior prin lege?
Răspuns: Hotărârea în cauză va fi ilegală, putând fi înlăturată din soluţia dată de instanţă unei plângeri contravenţionale unde s-ar invoca această ilegalitate pe cale de excepţie. Un proces-verbal de sancţionare emis în baza unei hotărâri de guvern care a modificat o lege va fi nul absolut, întrucât hotărârea de guvern fiind ea însăşi ilegală, contravenţia nu există şi, în consecinţă, ridicându-se excepţia de nelegalitate a acesttei hotărâri, aceasta din urmă va fi înlăturată din soluţia dată plângerii dacă instanţa de contencios administrativ sesizată va admite excepţia.
03. Care este sancţiunea încălcării competenţei în stabilirea contravenţiilor?
Răspuns: Nulitatea absolută.
04. Ce înseamnă reclamant în temeiul Ordonanţei nr. 2/2001?
Răspuns: Orice persoană interesată (contravenienţii).
05. Care este instanţa competentă să soluţioneze acţiunea plângerii contravenţionale?
Răspuns: În temeiul art. 2 C.pr.civ. coroborat cu art. 10 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, tribunalul în raza teritorială a căruia îşi află domiciliul sau sediul reclamantul ori autoritatea pârâtă (la alegerea reclamantului), şi asta întrucât autoritatea pârâtă este una locală sau judeţeană.
06. Care sunt termenele care încep să curgă de la comunicarea procesului-verbal?
Răspuns:
a) cel de 15 zile pentru depunerea plângerii la organul emitent al procesului-verbal?
b) cel de 30 de zile pentru depunerea recursului graţios la consiliul care a adoptat hotărârea pe care se înetmeiază acest proces-verbal, ori, dacă este cazul, pentru depunerea recursului ierarhic.
Este de dorit ca contravenientul să introducă recursul graţios cât mai repede iar plângerea contravenţională cât mai spre sfârşitul termenului de 15 zile, mai ales că această cale de atac este suspensivă de executare.
De la primirea recursului graţios, consiliul are la dispoziţie alte 30 de zile pentru a se pronunţa asupra acestuia. O poate face în şedinţă ordinară sau extraordinară. Un răspuns negativ, sau lipsa unui răspuns în 30 de zile deschide calea acţiunii în contencios administrativ.
Soluţionarea plângerii contravenţionale depinde în mod evident de solută acţiunii în contencios administrativ, drept pentru care judecătoria va suspenda soluţionarea plângerii până la judecarea acţiunii în contencios administrativ.
07. Care este obiectul juridic al contravenţiei?
Răspuns: Valoarea socială protejată.
08. Care este obiectul material al contravenţiei?
Răspuns: Materializarea obiectului juridic. Există însă numeroase contravenţii fără obiect material, întrucât valoarea socială protejată nu este susceptibilă de materializare (ex: contravenţiile rutiere).
09. Care este subiectul activ al contravenţiei?
Răspuns: Contravenientul.
10. Care este subiectul pasiv al contravenţiei?
Răspuns: Cel care suferă consecinţele contravenţiei.
11. Care este latura obiectivă a contravenţiei?
Răspuns: Comportamentul ilicit împreună cu urmarea produsă de acesta.
12. Care este latura subiectivă a contravenţiei?
Răspuns: Reprezentarea psihică a persoanei cu privire la fapta sa ilicită.
13. Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoana fizică pentru a fi subiect activ al contravenţiei?
Răspuns:
a) să aibă 14 ani împliniţi;
b) să aibă discernământ.
14. Răspunderea contravenţională are caracter personal?
Răspuns: Este necesară existenţa unui comportament ilicit care să aparţină contravenientului. În măsura în care acţiunea sau inacţiunea sancţionabilă nu îi aparţine este exclusă răspunderea sa.
15. Există o răspundere contravenţională a statului şi a autorităţilor publice?
Răspuns: Nu. Aceste entitati se bucură de imunitate penală şi contravenţională.
Răspuns:
a) Parlamentul;
b) Guvernul;
c) consiliile judeţene;
d) consiliile locale;
e) Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
f) consiliile de sector.
02. Ce se întâmplă când Guvernul a stabilit printr-o hotărâre o contravenţie care a fost stabilită anterior prin lege?
Răspuns: Hotărârea în cauză va fi ilegală, putând fi înlăturată din soluţia dată de instanţă unei plângeri contravenţionale unde s-ar invoca această ilegalitate pe cale de excepţie. Un proces-verbal de sancţionare emis în baza unei hotărâri de guvern care a modificat o lege va fi nul absolut, întrucât hotărârea de guvern fiind ea însăşi ilegală, contravenţia nu există şi, în consecinţă, ridicându-se excepţia de nelegalitate a acesttei hotărâri, aceasta din urmă va fi înlăturată din soluţia dată plângerii dacă instanţa de contencios administrativ sesizată va admite excepţia.
03. Care este sancţiunea încălcării competenţei în stabilirea contravenţiilor?
Răspuns: Nulitatea absolută.
04. Ce înseamnă reclamant în temeiul Ordonanţei nr. 2/2001?
Răspuns: Orice persoană interesată (contravenienţii).
05. Care este instanţa competentă să soluţioneze acţiunea plângerii contravenţionale?
Răspuns: În temeiul art. 2 C.pr.civ. coroborat cu art. 10 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, tribunalul în raza teritorială a căruia îşi află domiciliul sau sediul reclamantul ori autoritatea pârâtă (la alegerea reclamantului), şi asta întrucât autoritatea pârâtă este una locală sau judeţeană.
06. Care sunt termenele care încep să curgă de la comunicarea procesului-verbal?
Răspuns:
a) cel de 15 zile pentru depunerea plângerii la organul emitent al procesului-verbal?
b) cel de 30 de zile pentru depunerea recursului graţios la consiliul care a adoptat hotărârea pe care se înetmeiază acest proces-verbal, ori, dacă este cazul, pentru depunerea recursului ierarhic.
Este de dorit ca contravenientul să introducă recursul graţios cât mai repede iar plângerea contravenţională cât mai spre sfârşitul termenului de 15 zile, mai ales că această cale de atac este suspensivă de executare.
De la primirea recursului graţios, consiliul are la dispoziţie alte 30 de zile pentru a se pronunţa asupra acestuia. O poate face în şedinţă ordinară sau extraordinară. Un răspuns negativ, sau lipsa unui răspuns în 30 de zile deschide calea acţiunii în contencios administrativ.
Soluţionarea plângerii contravenţionale depinde în mod evident de solută acţiunii în contencios administrativ, drept pentru care judecătoria va suspenda soluţionarea plângerii până la judecarea acţiunii în contencios administrativ.
07. Care este obiectul juridic al contravenţiei?
Răspuns: Valoarea socială protejată.
08. Care este obiectul material al contravenţiei?
Răspuns: Materializarea obiectului juridic. Există însă numeroase contravenţii fără obiect material, întrucât valoarea socială protejată nu este susceptibilă de materializare (ex: contravenţiile rutiere).
09. Care este subiectul activ al contravenţiei?
Răspuns: Contravenientul.
10. Care este subiectul pasiv al contravenţiei?
Răspuns: Cel care suferă consecinţele contravenţiei.
11. Care este latura obiectivă a contravenţiei?
Răspuns: Comportamentul ilicit împreună cu urmarea produsă de acesta.
12. Care este latura subiectivă a contravenţiei?
Răspuns: Reprezentarea psihică a persoanei cu privire la fapta sa ilicită.
13. Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoana fizică pentru a fi subiect activ al contravenţiei?
Răspuns:
a) să aibă 14 ani împliniţi;
b) să aibă discernământ.
14. Răspunderea contravenţională are caracter personal?
Răspuns: Este necesară existenţa unui comportament ilicit care să aparţină contravenientului. În măsura în care acţiunea sau inacţiunea sancţionabilă nu îi aparţine este exclusă răspunderea sa.
15. Există o răspundere contravenţională a statului şi a autorităţilor publice?
Răspuns: Nu. Aceste entitati se bucură de imunitate penală şi contravenţională.
consultanta juridica
Trimiteți un comentariu