Alte întrebări la procedura penală I (III)
01. Cum se aplică principiul unicităţii şi principiul continuităţii completului de judecată în funcţie de etapele judecăţii?
Răspuns: În tot cursul judecăţii regula este unicitatea şi continuitatea completului de judecată. Încălcarea acestei reguli trebuie să aibă caracter de excepţie şi poate fi recunoscută drept legitimă doar atunci când menţinerea completului iniţial nu mai este posibilă. Art. 52 din Legea nr. 304/2004 dispune că "schimbarea membrilor completelor se face doar în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.
La începutul şedinţei şi în timpul cercetării judecătoreşti, judecătorii pot fi înlocuiţi fără ca legea să impună condiţia refacerii actelor procesuale efectuate anterior în faza de judecată.
În timpul dezbaterilor şi a deliberărilor, judecătorii pot fi înlocuiţi cu condiţia reluării de la început a dezbaterilor.
02. Comparaţi elementele care compun evoluţia calităţii procesuale a inculpatului
Răspuns: Elementele calităţii procesuale sunt:
a) făptuitorul – persoana faţă de care se efectuează acte premergătoare în vederea începerii urmăririi penale;
b) învinuitul – persoana faţă de care se efectuează acte de UP, atât timp cât nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală;
c) inculpatul – persoana faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală.
Făptuitorul este în etapa actelor premergătoare. Învinuitul – în faza urmăririi penale. Inculpatul – în faza urmăririi penale, atunci când PMAP a fost dispusă prin ordonanţă în cursul acesteia, precum şi în faza de judecată.
Făptuitorul NU este nici subiect de drepturi şi obligaţii procesuale, nici parte. Învinuitul este subiect de drepturi şi obligaţii procesuale, dar NU este parte. Inculpatul este parte.
03. Comparaţi cele două modalităţi ale constituirii de parte responsabilă civilmente
Răspuns: La introducerea în cauză nu există manifestare de voinţă a părţii responsabile civilmente, în timp ce în cazul intervenţiei voluntare există manifestarea expresă de voinţă a părţii responsabile civilmente.
Modalitatea introducerii în cauză se face la cererea părţii civile sau din oficiu de către OJP în cazul exercitării AC din oficiu. Intervenţia voluntară se face în urma manifestării de voinţă a părţii responsabile civilmente.
Termenul limită pentru introducerea în cauză este citirea actului de sesizare în faţa primei instanţe. Termenul limită pentru intervenţia voluntară este terminarea cercetării judecătoreşti în faţa primei instanţe.
04. Faceţi distincţia dintre independenţa şi imparţialitatea magistraţilor
Răspuns: Independenţa ţine de statut, înseamnă absenţa oricărei subordonări şi se analizează în raportcu un alt organ al statului. Imparţialitatea este o virtute, înseamnă absenţa oricărei prejudecăţi şi se analizează în raport cu forul interior al magistratului.
05. Faceţi distincţia dintre competenţa şi imparţialitatea magistratului
Răspuns: Competenţa este capacitatea abstractă a organului judiciar de a soluţiona o cauză dintr-o anumită categorie, în vreme ce imparţialitatea este capacitatea de exerciţiu specifică a unui prepus al organului judiciar de a participa la procesul penal în condiţii de obiectivitate şi lipsă de părtinire subiectivă.
Competenţa se analizează în raport cu organele judiciare. Imparţialitatea se analizează în raport cu prepuşii organelor judiciare.
Lipsa de competenţă este totuna cu lipsa capacităţii organului judiciar de a soluţiona o cauză. Ea va fi prezentă în raport cu orice cauză din aceeaşi categorie. Lipsa de imparţialitate înseamnă că un prepus al organului judiciar nu are capacitatea de exerciţiu specifică în raport cu o cauză concretă datorită unor împrejurări care îi pun la îndoială imparţialitatea. Ea este prezentă doar în raport cu o cauză concretă, şi nu în raport cu toate cauzele din aceeaşi categorie.
Răspuns: În tot cursul judecăţii regula este unicitatea şi continuitatea completului de judecată. Încălcarea acestei reguli trebuie să aibă caracter de excepţie şi poate fi recunoscută drept legitimă doar atunci când menţinerea completului iniţial nu mai este posibilă. Art. 52 din Legea nr. 304/2004 dispune că "schimbarea membrilor completelor se face doar în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.
La începutul şedinţei şi în timpul cercetării judecătoreşti, judecătorii pot fi înlocuiţi fără ca legea să impună condiţia refacerii actelor procesuale efectuate anterior în faza de judecată.
În timpul dezbaterilor şi a deliberărilor, judecătorii pot fi înlocuiţi cu condiţia reluării de la început a dezbaterilor.
02. Comparaţi elementele care compun evoluţia calităţii procesuale a inculpatului
Răspuns: Elementele calităţii procesuale sunt:
a) făptuitorul – persoana faţă de care se efectuează acte premergătoare în vederea începerii urmăririi penale;
b) învinuitul – persoana faţă de care se efectuează acte de UP, atât timp cât nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală;
c) inculpatul – persoana faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală.
Făptuitorul este în etapa actelor premergătoare. Învinuitul – în faza urmăririi penale. Inculpatul – în faza urmăririi penale, atunci când PMAP a fost dispusă prin ordonanţă în cursul acesteia, precum şi în faza de judecată.
Făptuitorul NU este nici subiect de drepturi şi obligaţii procesuale, nici parte. Învinuitul este subiect de drepturi şi obligaţii procesuale, dar NU este parte. Inculpatul este parte.
03. Comparaţi cele două modalităţi ale constituirii de parte responsabilă civilmente
Răspuns: La introducerea în cauză nu există manifestare de voinţă a părţii responsabile civilmente, în timp ce în cazul intervenţiei voluntare există manifestarea expresă de voinţă a părţii responsabile civilmente.
Modalitatea introducerii în cauză se face la cererea părţii civile sau din oficiu de către OJP în cazul exercitării AC din oficiu. Intervenţia voluntară se face în urma manifestării de voinţă a părţii responsabile civilmente.
Termenul limită pentru introducerea în cauză este citirea actului de sesizare în faţa primei instanţe. Termenul limită pentru intervenţia voluntară este terminarea cercetării judecătoreşti în faţa primei instanţe.
04. Faceţi distincţia dintre independenţa şi imparţialitatea magistraţilor
Răspuns: Independenţa ţine de statut, înseamnă absenţa oricărei subordonări şi se analizează în raportcu un alt organ al statului. Imparţialitatea este o virtute, înseamnă absenţa oricărei prejudecăţi şi se analizează în raport cu forul interior al magistratului.
05. Faceţi distincţia dintre competenţa şi imparţialitatea magistratului
Răspuns: Competenţa este capacitatea abstractă a organului judiciar de a soluţiona o cauză dintr-o anumită categorie, în vreme ce imparţialitatea este capacitatea de exerciţiu specifică a unui prepus al organului judiciar de a participa la procesul penal în condiţii de obiectivitate şi lipsă de părtinire subiectivă.
Competenţa se analizează în raport cu organele judiciare. Imparţialitatea se analizează în raport cu prepuşii organelor judiciare.
Lipsa de competenţă este totuna cu lipsa capacităţii organului judiciar de a soluţiona o cauză. Ea va fi prezentă în raport cu orice cauză din aceeaşi categorie. Lipsa de imparţialitate înseamnă că un prepus al organului judiciar nu are capacitatea de exerciţiu specifică în raport cu o cauză concretă datorită unor împrejurări care îi pun la îndoială imparţialitatea. Ea este prezentă doar în raport cu o cauză concretă, şi nu în raport cu toate cauzele din aceeaşi categorie.
Trimiteți un comentariu