Alte întrebări drept civil (XXXII)
01. Care sunt modalităţile de invocare a sancţiunii nulităţii?
Răspuns: Perioada interimare a actului infestat de o cauză de nulitate poate lua sfârşit fie printr-o mişcare ofensivă, fie printr-o defensivă juridică. În primul caz, se promovează o acţiune în nulitate sau anulare, în cel de-al doilea caz este ridicată excepţia nulităţii.
02. În ce constă excepţia de nulitate?
Răspuns : Refuzul executării unui act juridic sub cuvânt că acesta este invalid, infestat fiind de o cauză de nulitate relativă sau absolută.
03. În ce constă îndreptarea cauzelor de nulitate ?
Răspuns : Părţile unui act civil infestat de o cauză de nulitate au varianta de a repara media tempora actul juridic, încercând să-l înlocuiască cu unul valid (refacerea operaţiunii juridice) sau să-l valorifice pe cel vechi într-o manieră legală (confirmarea actului juridic sau conversiunea acestuia).
04. În ce constă refacerea actului juridic invalid ?
Răspuns : Se aseamănă cu « reparaţia sa capitală », deoarece din acesta nu mai rămâne aproape nimic, fiind înlocuit cu un act civil nou. Se concretizează în încheierea unui nou act civil, identic cu cel invalid, din care însă s-a înlăturat cauza iniţială de nulitate.
Refacerea nu desemnează atât o tehnică aparte, cât valorează un act juridic nou. Acest din urmă act civil nu mai păstrează nicio legătură juridică cu cel vechi şi invalid.
05. Care sunt tipurile de nulitate cu care este compatibilă refacerea unui act invalid ?
Răspuns : Orice formă de nulitate.
06. Care sunt tipurile de nulitate cu care este compatibilă confirmarea actului anulabil ?
Răspuns : Este o modalitate de remaniere aplicabilă doar actelor afectate de nulitatea relativă, fiind în principiu inadmisibilă pentru actele lovite de nulitatea absolută.
07. Care sunt caracterele juridice ale confirmării?
Răspuns :
a) act juridic de formaţie unilaterală, deoarece emană de la persoana celui îndrituit să invoce cauza de nulitate relativă, nefiind necesară acceptarea sa de către celălalt contractant;
b) are caracter accesoriu, principalul fiind actul anulabil, pe care vine să-l completeze, cu efectul înlăturării cauzei de nulitate.
08. Care sunt condiţiile generale de validitate ale confirmării?
Răspuns: Fiind o operaţiune juridică, va trebui să respecte condiţiile de fond ale oricărui act juridic (art. 948 C.civ.) şi condiţiile de formă impuse de actul principal anulabil, datorită caracterului accesoriu al confirmării.
09. Care sunt situaţiile excepţionale când un act juridic lovit de nulitate absolută poate fi totuşi confirmat ?
Răspuns :
a) lipsa formei autentice a donaţiei, sancţionată cu nulitate absolută, poate fi acoperită prin executarea liberalităţii de către moştenitorii donatorului, după moartea acestuia din urmă (art. 1167, alin. 3 C.civ.);
b) testamentul inform poate fi confirmat prin executarea lui de către moştenitorii lui de cujus.
10. Enumeraţi diferenţele dintre refacere şi confirmare
Răspuns:
a) refacerea este practicabilă indiferent de cauza de nulitate, în timp ce în principiu confirmarea este posibilă doar pentru actele nule relativ;
b) dacă refacerea este îndeobşte un contract, confirmarea este întotdeauna un act unilateral abdicativ;
c) dacă refacerea produce efecte ex nunc, confirmarea produce efecte şi ex tunc.
11. Ce este ratificarea?
Răspuns: O modalitate de validare a actelor juridice încheiate de către mandatar cu depăşirea limitelor mandatului, sau un mijloc de validare a actelor gestorului, care depăşesc sfera gestiunii de afaceri.
12. Ce este conversiunea?
Răspuns: Modalitatea de salvare fragmentară a unui act juridic nul, prin aceea că el este transformat, convertit într-altul. Se referă atât la operaţiunea juridică cât şi la înscris.
Este compatibilă atât cu nulitatea relativă, cât şi cu cea absolută, deoarece – indiferent de cauza de nulitate, ceea ce va produce efecte nu este actul iniţial nul, ci actul subsidiar, dedus din interpretarea primului.
13. Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească conversiunea pentru a fi operantă?
Răspuns:
a) nulitatea care loveşte actul va trebui să fie totală;
b) actul nul trebuie să conţină, volitiv vorbind, toate elementele valide ale unei alte operaţiuni juridice, care va fi considerată subsidiară celei iniţiale nule;
c) conversiunea nu se poate face împotriva voinţei părţilor actului iniţial nul, deoarece aceasta ar sfida libertatea contractuală şi ar contrazice înseşi mecanismele conversiunii;
d) actul subsidiar are aceiaşi autori sau aceleaşi părţi cu actul nul, fiind rezultatul voinţei lor.
Răspuns: Perioada interimare a actului infestat de o cauză de nulitate poate lua sfârşit fie printr-o mişcare ofensivă, fie printr-o defensivă juridică. În primul caz, se promovează o acţiune în nulitate sau anulare, în cel de-al doilea caz este ridicată excepţia nulităţii.
02. În ce constă excepţia de nulitate?
Răspuns : Refuzul executării unui act juridic sub cuvânt că acesta este invalid, infestat fiind de o cauză de nulitate relativă sau absolută.
03. În ce constă îndreptarea cauzelor de nulitate ?
Răspuns : Părţile unui act civil infestat de o cauză de nulitate au varianta de a repara media tempora actul juridic, încercând să-l înlocuiască cu unul valid (refacerea operaţiunii juridice) sau să-l valorifice pe cel vechi într-o manieră legală (confirmarea actului juridic sau conversiunea acestuia).
04. În ce constă refacerea actului juridic invalid ?
Răspuns : Se aseamănă cu « reparaţia sa capitală », deoarece din acesta nu mai rămâne aproape nimic, fiind înlocuit cu un act civil nou. Se concretizează în încheierea unui nou act civil, identic cu cel invalid, din care însă s-a înlăturat cauza iniţială de nulitate.
Refacerea nu desemnează atât o tehnică aparte, cât valorează un act juridic nou. Acest din urmă act civil nu mai păstrează nicio legătură juridică cu cel vechi şi invalid.
05. Care sunt tipurile de nulitate cu care este compatibilă refacerea unui act invalid ?
Răspuns : Orice formă de nulitate.
06. Care sunt tipurile de nulitate cu care este compatibilă confirmarea actului anulabil ?
Răspuns : Este o modalitate de remaniere aplicabilă doar actelor afectate de nulitatea relativă, fiind în principiu inadmisibilă pentru actele lovite de nulitatea absolută.
07. Care sunt caracterele juridice ale confirmării?
Răspuns :
a) act juridic de formaţie unilaterală, deoarece emană de la persoana celui îndrituit să invoce cauza de nulitate relativă, nefiind necesară acceptarea sa de către celălalt contractant;
b) are caracter accesoriu, principalul fiind actul anulabil, pe care vine să-l completeze, cu efectul înlăturării cauzei de nulitate.
08. Care sunt condiţiile generale de validitate ale confirmării?
Răspuns: Fiind o operaţiune juridică, va trebui să respecte condiţiile de fond ale oricărui act juridic (art. 948 C.civ.) şi condiţiile de formă impuse de actul principal anulabil, datorită caracterului accesoriu al confirmării.
09. Care sunt situaţiile excepţionale când un act juridic lovit de nulitate absolută poate fi totuşi confirmat ?
Răspuns :
a) lipsa formei autentice a donaţiei, sancţionată cu nulitate absolută, poate fi acoperită prin executarea liberalităţii de către moştenitorii donatorului, după moartea acestuia din urmă (art. 1167, alin. 3 C.civ.);
b) testamentul inform poate fi confirmat prin executarea lui de către moştenitorii lui de cujus.
10. Enumeraţi diferenţele dintre refacere şi confirmare
Răspuns:
a) refacerea este practicabilă indiferent de cauza de nulitate, în timp ce în principiu confirmarea este posibilă doar pentru actele nule relativ;
b) dacă refacerea este îndeobşte un contract, confirmarea este întotdeauna un act unilateral abdicativ;
c) dacă refacerea produce efecte ex nunc, confirmarea produce efecte şi ex tunc.
11. Ce este ratificarea?
Răspuns: O modalitate de validare a actelor juridice încheiate de către mandatar cu depăşirea limitelor mandatului, sau un mijloc de validare a actelor gestorului, care depăşesc sfera gestiunii de afaceri.
12. Ce este conversiunea?
Răspuns: Modalitatea de salvare fragmentară a unui act juridic nul, prin aceea că el este transformat, convertit într-altul. Se referă atât la operaţiunea juridică cât şi la înscris.
Este compatibilă atât cu nulitatea relativă, cât şi cu cea absolută, deoarece – indiferent de cauza de nulitate, ceea ce va produce efecte nu este actul iniţial nul, ci actul subsidiar, dedus din interpretarea primului.
13. Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească conversiunea pentru a fi operantă?
Răspuns:
a) nulitatea care loveşte actul va trebui să fie totală;
b) actul nul trebuie să conţină, volitiv vorbind, toate elementele valide ale unei alte operaţiuni juridice, care va fi considerată subsidiară celei iniţiale nule;
c) conversiunea nu se poate face împotriva voinţei părţilor actului iniţial nul, deoarece aceasta ar sfida libertatea contractuală şi ar contrazice înseşi mecanismele conversiunii;
d) actul subsidiar are aceiaşi autori sau aceleaşi părţi cu actul nul, fiind rezultatul voinţei lor.
Trimiteți un comentariu