Alte întrebări drept civil (XXXI)
01. Clasificaţi nulităţile după tipul condiţiei de validitate a actului juridic
Răspuns :
a) nulitate de fond ;
b) nulitate de formă.
02. Ce este nulitatea de fond ?
Răspuns : Este cea care sancţionează nerespectul condiţiilor cerute ad validitatem pentru operaţiunile juridice. Nulităţile de formă pot avea efect asupra probei actului, în sensul că anularea dovezilor literale poate face dificilă sau imposibilă probe operaţiunii juridice în sine.
03. Ce este nulitatea de formă ?
Răspuns : Se referă nu atât la operaţiunile juridice, deşi pot impieta şi asupra lor, cât mai ales asupra actului civil înţeles ca instrumentum.
04. Clasificaţi nulităţile după resorturile care le pun în mişcare
Răspuns :
a) nulitatea judiciară ;
b) nulitatea amiabilă.
05. Ce este nulitatea judiciară?
Răspuns : Este cea care este stabilită ope judiciis, adică printr-o hotărâre judecătorească. Este exclusă de plano specia nulităţilor de drept, care şi-ar produce efectele ope legis, adică prin simpla putere a legii, fără a mai fi necesar altceva.
06. Ce este nulitatea amiabilă?
Răspuns: Un contract prin care părţile constată cauza de nulitate dintr-un alt act încheiat anterior între ei şi îi stabilesc regimul acesteia.
07. Ce este nulitatea absolută?
Răspuns: Sancţionează încălcarea unui interes general sau public, prevăzut de norma juridică şi nesocotit prin încheierea operaţiunii juridice.
08. Ce este nulitatea relativă?
Răspuns: Sancţionează încălcarea unui interes particular sau privat, recunoscut de norma juridică şi sfidat prin încheierea unui act civil.
09. Prin ce acţiune este pusă în operă nulitatea absolută?
Răspuns: Nulitatea absolută este desemnată prin nulitate ori nulitate de drept, iar acţiunea în justiţie prin care se încearcă exercitarea ei este "acţiunea în nulitate", sau acţiunea prin care se constată nulitatea.
10. Prin ce acţiune este pusă în operă nulitatea relativă ?
Răspuns : Nulitaeta relativă mai este desemnată prin anulabilitate, iar acţiunea prin care se urmăreşte punerea ei în operă este denumită "acţiunea în anulabilitate", sau acţiunea prin care se pronunţă anularea.
11. La ce se referă relativitatea în materie de nulitate ?
Răspuns : Nulitatea relativă merită acest nume deoarece caracterul de relativitate a nulităţii e cu privire la persoanele cărora legea le rezervă facultatea de a provoca sau de a nu provoca desfiinţarea actului juridic. Relativitatea în materie de nulitate nu se referă la efectele sancţiunii, care vor fi întotdeauna aceleaşi faţă de toţi, ci la persoanele care vor putea invoca juridic eficient aplicarea sancţiunii nulităţii.
12. Asemănări şi deosebiri între nulitatea absolută şi nulitatea relativă
Răspuns : Nu sunt diferenţe privind efectele lor : desfiinţarea retroactivă a efectelor operaţiunii juridice lovite de o nulitate absolută sau relativă.
Diferă însă persoanele care pot să invoce cauza de nulitate şi să ceară desfiinţarea actului juridic. Oricine are un interes o va putea face în materie de nulitate abslută, dar numai persoanele protejate, în materie de nulitate relativă.
Nulitatea absolută îngrădeşte puterile subiecţilor de drept, ei neputând confirma un act nul, deoarece interesul lezat îi depăşeşte. Părţile unui act anulabil pot înlătura cauza de nulitate relativă, prin confirmarea actului anulabil, deoarece sancţiunea joacă în interesul uneia dintre părţi, care poate dispune de acesta.
Acţiunea prin care se constă o nulitate absolută este - în principiu, imprescriptibilă extinctiv, în timp ce nulitatea relativă nu poate fi invocată decât în termenul general de prescripţie, de trei ani.
Răspuns :
a) nulitate de fond ;
b) nulitate de formă.
02. Ce este nulitatea de fond ?
Răspuns : Este cea care sancţionează nerespectul condiţiilor cerute ad validitatem pentru operaţiunile juridice. Nulităţile de formă pot avea efect asupra probei actului, în sensul că anularea dovezilor literale poate face dificilă sau imposibilă probe operaţiunii juridice în sine.
03. Ce este nulitatea de formă ?
Răspuns : Se referă nu atât la operaţiunile juridice, deşi pot impieta şi asupra lor, cât mai ales asupra actului civil înţeles ca instrumentum.
04. Clasificaţi nulităţile după resorturile care le pun în mişcare
Răspuns :
a) nulitatea judiciară ;
b) nulitatea amiabilă.
05. Ce este nulitatea judiciară?
Răspuns : Este cea care este stabilită ope judiciis, adică printr-o hotărâre judecătorească. Este exclusă de plano specia nulităţilor de drept, care şi-ar produce efectele ope legis, adică prin simpla putere a legii, fără a mai fi necesar altceva.
06. Ce este nulitatea amiabilă?
Răspuns: Un contract prin care părţile constată cauza de nulitate dintr-un alt act încheiat anterior între ei şi îi stabilesc regimul acesteia.
07. Ce este nulitatea absolută?
Răspuns: Sancţionează încălcarea unui interes general sau public, prevăzut de norma juridică şi nesocotit prin încheierea operaţiunii juridice.
08. Ce este nulitatea relativă?
Răspuns: Sancţionează încălcarea unui interes particular sau privat, recunoscut de norma juridică şi sfidat prin încheierea unui act civil.
09. Prin ce acţiune este pusă în operă nulitatea absolută?
Răspuns: Nulitatea absolută este desemnată prin nulitate ori nulitate de drept, iar acţiunea în justiţie prin care se încearcă exercitarea ei este "acţiunea în nulitate", sau acţiunea prin care se constată nulitatea.
10. Prin ce acţiune este pusă în operă nulitatea relativă ?
Răspuns : Nulitaeta relativă mai este desemnată prin anulabilitate, iar acţiunea prin care se urmăreşte punerea ei în operă este denumită "acţiunea în anulabilitate", sau acţiunea prin care se pronunţă anularea.
11. La ce se referă relativitatea în materie de nulitate ?
Răspuns : Nulitatea relativă merită acest nume deoarece caracterul de relativitate a nulităţii e cu privire la persoanele cărora legea le rezervă facultatea de a provoca sau de a nu provoca desfiinţarea actului juridic. Relativitatea în materie de nulitate nu se referă la efectele sancţiunii, care vor fi întotdeauna aceleaşi faţă de toţi, ci la persoanele care vor putea invoca juridic eficient aplicarea sancţiunii nulităţii.
12. Asemănări şi deosebiri între nulitatea absolută şi nulitatea relativă
Răspuns : Nu sunt diferenţe privind efectele lor : desfiinţarea retroactivă a efectelor operaţiunii juridice lovite de o nulitate absolută sau relativă.
Diferă însă persoanele care pot să invoce cauza de nulitate şi să ceară desfiinţarea actului juridic. Oricine are un interes o va putea face în materie de nulitate abslută, dar numai persoanele protejate, în materie de nulitate relativă.
Nulitatea absolută îngrădeşte puterile subiecţilor de drept, ei neputând confirma un act nul, deoarece interesul lezat îi depăşeşte. Părţile unui act anulabil pot înlătura cauza de nulitate relativă, prin confirmarea actului anulabil, deoarece sancţiunea joacă în interesul uneia dintre părţi, care poate dispune de acesta.
Acţiunea prin care se constă o nulitate absolută este - în principiu, imprescriptibilă extinctiv, în timp ce nulitatea relativă nu poate fi invocată decât în termenul general de prescripţie, de trei ani.
Trimiteți un comentariu