Alte întrebări drept civil (XXXIII)
01. Există diferenţe între efectele desfiinţării unui act nul absolut şi efectele desfiinţării unui act nul relativ?
Răspuns: Nu. În esenţă, nulitatea este aceeaşi.
02. Ce înseamnă principiul quoad nullum est, nullum producit effectum?
Răspuns : Un act nul este nul atât în sine, cât şi în ceea ce îi urmează.
03. Care sunt regulile care decurg din principiul quoad nullum est, nullum producit effectum?
Răspuns :
a) principiul desfiinţării retroactive a actului juridic ;
b) regula desfiinţării subsecvente a oricărei operaţiuni juridice întemeiate pe un act nul;
c) principiul restabilirii situaţiei anterioare încheierii actului civil nul.
04. Ce înseamnă principiul resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis?
Răspuns: Este nul tot ceea ce succede unei cauze nule.
05. Pe ce se întemeiază excepţiile de la regula resoluto jure dantis ?
Răspuns : Pe aceea că acest principiu este evins când intră în concurs cu o altă regulă sau principiu, care se va aplica cu prioritate. Astfel, protejarea siguranţei circuitului civil, protecţia bunei-credinţe a dobânditorului subsecvent sau ocrotirea diferitelor categorii de persoane incapabile pot justifica neaplicarea lui resoluto jure dantis, cu efectul că actul subsecvent unei operaţiuni nule nu se va desfiinţa şi el.
06. Ce este regula restitutio in integrum ?
Răspuns : Temeiul juridic al obligării silite la restituire a celui care nu o va face de bunăvoie, după cum ea întemeiază cererile subsidiare celor de nulitate, prin care se solicită restituirea prestaţiilor executate.
07. Ce înţelegem prin efectele actului juridic?
Răspuns : Normele private pe care acesta le generează întotdeauna.
08. Ce este norma privată ?
Răspuns : Se referă în sine la un anumit comportament pe care subiecţii de drept trebuie să-l adopte, iar sub acest aspect ea se impune obligatoriu în sine (indiferent de conţinutul ei specific şi concret), precum norma obiectivă.
09. Care sunt cele două principii de care ascultă efectele actului civil ?
Răspuns :
a) principiul forţei obligatorii ;
b) principiul opozabilităţii.
10. În ce constă principiul forţei obligatorii a convenţiilor ?
Răspuns : Desemnat prin adagiul pacta sunt servanda, principiul se regăseşte formal înscris în primul aliniat al art. 969 C.civ. : « Convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante. »
11. În ce constă regula relativităţii efectelor contractului ?
Răspuns : Este amintită de art. 973 C.civ.: “Convenţiile n-au efect decât între părţile contractante.” Poate fi dedusă şi din principiul forţei obligatorii a contractului. Conţinutul acestei reguli este exprimat în adagiul rest inter alios acta, aliis neque nocere, neque prodesse potest. Se aplică doar părţilor unei convenţii generatoare de obligaţii civile.
12. Care este importanţa practică a regulii res inter alios acta ?
Răspuns : Efortul determinării cât mai exacte a sferei de persoane care intră în zona de influenţă a actului juridic:
a) părţile;
b) avânzii-cauza;
c) terţii.
Cei apropiaţi contractului gravitează în jurul acestuia, atraşi de obligatoriul actului, terţii sunt respinşi de pacta sunt servanda, iar avânzii-cauza sunt atraşi într-o măsură mai mare decât terţii, dar într-una mai mică decât părţile.
Răspuns: Nu. În esenţă, nulitatea este aceeaşi.
02. Ce înseamnă principiul quoad nullum est, nullum producit effectum?
Răspuns : Un act nul este nul atât în sine, cât şi în ceea ce îi urmează.
03. Care sunt regulile care decurg din principiul quoad nullum est, nullum producit effectum?
Răspuns :
a) principiul desfiinţării retroactive a actului juridic ;
b) regula desfiinţării subsecvente a oricărei operaţiuni juridice întemeiate pe un act nul;
c) principiul restabilirii situaţiei anterioare încheierii actului civil nul.
04. Ce înseamnă principiul resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis?
Răspuns: Este nul tot ceea ce succede unei cauze nule.
05. Pe ce se întemeiază excepţiile de la regula resoluto jure dantis ?
Răspuns : Pe aceea că acest principiu este evins când intră în concurs cu o altă regulă sau principiu, care se va aplica cu prioritate. Astfel, protejarea siguranţei circuitului civil, protecţia bunei-credinţe a dobânditorului subsecvent sau ocrotirea diferitelor categorii de persoane incapabile pot justifica neaplicarea lui resoluto jure dantis, cu efectul că actul subsecvent unei operaţiuni nule nu se va desfiinţa şi el.
06. Ce este regula restitutio in integrum ?
Răspuns : Temeiul juridic al obligării silite la restituire a celui care nu o va face de bunăvoie, după cum ea întemeiază cererile subsidiare celor de nulitate, prin care se solicită restituirea prestaţiilor executate.
07. Ce înţelegem prin efectele actului juridic?
Răspuns : Normele private pe care acesta le generează întotdeauna.
08. Ce este norma privată ?
Răspuns : Se referă în sine la un anumit comportament pe care subiecţii de drept trebuie să-l adopte, iar sub acest aspect ea se impune obligatoriu în sine (indiferent de conţinutul ei specific şi concret), precum norma obiectivă.
09. Care sunt cele două principii de care ascultă efectele actului civil ?
Răspuns :
a) principiul forţei obligatorii ;
b) principiul opozabilităţii.
10. În ce constă principiul forţei obligatorii a convenţiilor ?
Răspuns : Desemnat prin adagiul pacta sunt servanda, principiul se regăseşte formal înscris în primul aliniat al art. 969 C.civ. : « Convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante. »
11. În ce constă regula relativităţii efectelor contractului ?
Răspuns : Este amintită de art. 973 C.civ.: “Convenţiile n-au efect decât între părţile contractante.” Poate fi dedusă şi din principiul forţei obligatorii a contractului. Conţinutul acestei reguli este exprimat în adagiul rest inter alios acta, aliis neque nocere, neque prodesse potest. Se aplică doar părţilor unei convenţii generatoare de obligaţii civile.
12. Care este importanţa practică a regulii res inter alios acta ?
Răspuns : Efortul determinării cât mai exacte a sferei de persoane care intră în zona de influenţă a actului juridic:
a) părţile;
b) avânzii-cauza;
c) terţii.
Cei apropiaţi contractului gravitează în jurul acestuia, atraşi de obligatoriul actului, terţii sunt respinşi de pacta sunt servanda, iar avânzii-cauza sunt atraşi într-o măsură mai mare decât terţii, dar într-una mai mică decât părţile.
Trimiteți un comentariu