Întrebări şi răspunsuri, protecţia consumatorului (01)
01. Ce se înţelege prin caracterul de „supradrept” al dreptului consumaţiei?
Răspuns: Natura dreptului consumaţiei este aceea a unui melanj de norme: de drept civil, comercial, penal, administrativ, procesual, la care se adaugă norme autonome, reguli sui generis, care transcend diviziunile tradiţionale ale dreptului. Folosind instituţii de drept consacrate în ramuri tradiţionale, dreptul consumaţiei se prezintă ca o sinteză adaptată noilor necesităţi ale practicii judiciare.
În virtutea caracterului de "supradrept” al dreptului consumaţiei, consumatorul va alege terenul juridic pe care va fi judecat litigiul. Nu se admite, însă, melanjarea normelor civile, comerciale şi a celor consumeriste.
02. Ce se înţelege prin inferioritatea psihologică, informaţională şi/sau economică a consumatorului?
Răspuns: În faza economică a consumerismului producătorii şi distribuitorii rivalizează pentru seducerea şi fidelizarea clientelei în cadrul unei concurenţe acerbe. Cel mai adesea, profesioniştii comerţului fac jocul, dominându-l atât pe consumator cât şi pe producător.
Postulatul fundamental al dreptului consumului este acela al unei inegalităţi fundamentale, atât în procesul (absenţei) negocierii contractului, cât şi în planul dependenţei şi inferiorităţii economice a consumatorului în raport cu comerciantul.
03. Ce se înţelege prin „drept de reacţie”?
Răspuns: Normele juridice consumeriste sunt elaborate ca răspuns la apariţia şi instalarea unor situaţii noi, necunoscute în urmă cu două secole. Terenul pe care se dezvoltă dreptul consumaţiei este cel al inferiorităţii (prezumate a) consumatorului în planul informaţional, psihologic şi economic. Reacţia juridică reprezentată de această ramură a dreptului este îndreptată împotriva exceselor societăţii de consum.
04. Ce se înţelege prin „ordine publică de protecţie”?
Răspuns: Caracteristică a dreptului consumaţiei prin care se desemnează natura juridică eclectică, eterogenă a normelor acestuia. Interesul particular ocrotit, al fiecărui consumator concret (ordinea de protecţie) este, în acelaşi timp, o componentă a interesului general reprezentat de o bună protecţie a consumatorilor (ordinea publică).
05. Ce se înţelege prin scop extraprofesional al dobândirii bunului?
Răspuns: Este reperul fundamental al ocrotirii furnizate de dreptul consumaţiei, Cel protejat fiind definit prin opoziţie cu profesionistul.
06. Ce se înţelege prin prezumţia de inferioritate a consumatorului?
Răspuns: Doctrina prezumă în mod absolut faptul că consumatorul este credul, neinformat, uşor impresionabil ori incontinent.
07. Ce se înţelege prin mandatar profesionist?
Răspuns: Mandatarul profesionist îl asistă pe cumpărător la încheierea contractului, punându-i la dispoziţie expertiza pe care o posedă în domeniu.
08. Ce se înţelege prin fals consumator?
Răspuns : Profesionistul-producător care achiziţionează materia primă, în vederea consumării acesteia în procesul de producţie, pentru obţinerea bunului final.
09. Ce se înţelege prin prezumţia cunoaşterii de către profesionist a domeniului ?
Răspuns : Prezumţie irefragabilă (regulă de fond), în baza căreia profesionistul-pârât este reputat a cunoaşte toate elementele esenţiale ale domeniului în care profesează şi că este la curent cu toate noutăţile relevante ale domeniului, astfel încât nu se poate exonera de răspundere pentru neinformarea adecvată şi completă a consumatorului.
10. În ce condiţii poate profesionistul refuza vânzarea produsului către consumator?
Răspuns: Numai dacă există „motive legitime” de refuz, nediscriminatorii.
11. Ce se înţelege prin „ofertă în afara spaţiilor comerciale”?
Răspuns:
a) vânzarea la domiciliu;
b) vânzarea la distanţă (prin corespondenţă, teleshoping, comandă pe baza unui catalog, vânzările electronice ş.a.);
c) vânzarea în standuri improvizate (în spaţiul public, în gări, aeroporturi, pe bulevarde ş.a.).
12. Prin ce se deosebeşte regimul juridic al vânzării în afara spaţiilor comerciale de cel al vânzărilor încheiate în spaţiile comerciale?
Răspuns: În cazul vânzărilor în afara spaţiilor comerciale există un drept de retractare a consimţământului după încheiarea contractului.
13. În ce constă prezumţia de cunoaştere (de către profesionist) a domeniului?
Răspuns: Superioritatea poziţiei profesionistului – care cunoaşte detaliile relevante cu privire la obiectul ofertei – se manifestă, principal, ca superioritate informaţională:
a) sofisticarea crescândă a produselor;
b) eficacitatea tehnicilor persuasive de vânzare.
Răspuns: Natura dreptului consumaţiei este aceea a unui melanj de norme: de drept civil, comercial, penal, administrativ, procesual, la care se adaugă norme autonome, reguli sui generis, care transcend diviziunile tradiţionale ale dreptului. Folosind instituţii de drept consacrate în ramuri tradiţionale, dreptul consumaţiei se prezintă ca o sinteză adaptată noilor necesităţi ale practicii judiciare.
În virtutea caracterului de "supradrept” al dreptului consumaţiei, consumatorul va alege terenul juridic pe care va fi judecat litigiul. Nu se admite, însă, melanjarea normelor civile, comerciale şi a celor consumeriste.
02. Ce se înţelege prin inferioritatea psihologică, informaţională şi/sau economică a consumatorului?
Răspuns: În faza economică a consumerismului producătorii şi distribuitorii rivalizează pentru seducerea şi fidelizarea clientelei în cadrul unei concurenţe acerbe. Cel mai adesea, profesioniştii comerţului fac jocul, dominându-l atât pe consumator cât şi pe producător.
Postulatul fundamental al dreptului consumului este acela al unei inegalităţi fundamentale, atât în procesul (absenţei) negocierii contractului, cât şi în planul dependenţei şi inferiorităţii economice a consumatorului în raport cu comerciantul.
03. Ce se înţelege prin „drept de reacţie”?
Răspuns: Normele juridice consumeriste sunt elaborate ca răspuns la apariţia şi instalarea unor situaţii noi, necunoscute în urmă cu două secole. Terenul pe care se dezvoltă dreptul consumaţiei este cel al inferiorităţii (prezumate a) consumatorului în planul informaţional, psihologic şi economic. Reacţia juridică reprezentată de această ramură a dreptului este îndreptată împotriva exceselor societăţii de consum.
04. Ce se înţelege prin „ordine publică de protecţie”?
Răspuns: Caracteristică a dreptului consumaţiei prin care se desemnează natura juridică eclectică, eterogenă a normelor acestuia. Interesul particular ocrotit, al fiecărui consumator concret (ordinea de protecţie) este, în acelaşi timp, o componentă a interesului general reprezentat de o bună protecţie a consumatorilor (ordinea publică).
05. Ce se înţelege prin scop extraprofesional al dobândirii bunului?
Răspuns: Este reperul fundamental al ocrotirii furnizate de dreptul consumaţiei, Cel protejat fiind definit prin opoziţie cu profesionistul.
06. Ce se înţelege prin prezumţia de inferioritate a consumatorului?
Răspuns: Doctrina prezumă în mod absolut faptul că consumatorul este credul, neinformat, uşor impresionabil ori incontinent.
07. Ce se înţelege prin mandatar profesionist?
Răspuns: Mandatarul profesionist îl asistă pe cumpărător la încheierea contractului, punându-i la dispoziţie expertiza pe care o posedă în domeniu.
08. Ce se înţelege prin fals consumator?
Răspuns : Profesionistul-producător care achiziţionează materia primă, în vederea consumării acesteia în procesul de producţie, pentru obţinerea bunului final.
09. Ce se înţelege prin prezumţia cunoaşterii de către profesionist a domeniului ?
Răspuns : Prezumţie irefragabilă (regulă de fond), în baza căreia profesionistul-pârât este reputat a cunoaşte toate elementele esenţiale ale domeniului în care profesează şi că este la curent cu toate noutăţile relevante ale domeniului, astfel încât nu se poate exonera de răspundere pentru neinformarea adecvată şi completă a consumatorului.
10. În ce condiţii poate profesionistul refuza vânzarea produsului către consumator?
Răspuns: Numai dacă există „motive legitime” de refuz, nediscriminatorii.
11. Ce se înţelege prin „ofertă în afara spaţiilor comerciale”?
Răspuns:
a) vânzarea la domiciliu;
b) vânzarea la distanţă (prin corespondenţă, teleshoping, comandă pe baza unui catalog, vânzările electronice ş.a.);
c) vânzarea în standuri improvizate (în spaţiul public, în gări, aeroporturi, pe bulevarde ş.a.).
12. Prin ce se deosebeşte regimul juridic al vânzării în afara spaţiilor comerciale de cel al vânzărilor încheiate în spaţiile comerciale?
Răspuns: În cazul vânzărilor în afara spaţiilor comerciale există un drept de retractare a consimţământului după încheiarea contractului.
13. În ce constă prezumţia de cunoaştere (de către profesionist) a domeniului?
Răspuns: Superioritatea poziţiei profesionistului – care cunoaşte detaliile relevante cu privire la obiectul ofertei – se manifestă, principal, ca superioritate informaţională:
a) sofisticarea crescândă a produselor;
b) eficacitatea tehnicilor persuasive de vânzare.
Trimiteți un comentariu