Întrebări drept contravenţional (06)
01. Care sunt formalităţile substitutive care pot suplini refuzul sau imposibilitatea contravenientului de a semna procesul-verbal?
Răspuns:
a) semnarea procesului-verbal de către un martor;
b) arătarea motivelor pentru care nu a putut fi îndeplinită niciuna dintre formalităţi.
02. Care este semnificaţia semnăturii contravenientului?
Răspuns: Luarea la cunoştinţă a conţinutului procesului-verbal şi nu achiesarea la sancţiune. Numai în situaţia în care contravenientul declară în procesul-verbal că recunoaşte fapta şi este de acord cu sancţiunea aplicată, regretând fapta, iar consimţământul său este neviciat (deci este dat în deplină cunoştinţă de cauză şi este liber), plângerea ar putea fi respinsă pe acest temei.
03. Refuzul contravenientului de a semna procesul-verbal exercită vreo influenţa asupra forţei probante a actului sancţionator?
Răspuns: Nu.
04. Care este rolul martorului?
Răspuns: Atestă redactarea procesului-verbal în prezenţa sa şi că cel sancţionat nu a fost de faţă, ori nu a vrut sau putut să semneze procesul-verbal.
05. Care este semnificaţia semnăturii martorului?
Răspuns: În lipsa semnăturii contravenientului, semnătura martorului este esenţială. Simpla menţiune la rubrica „martor” în sensul că „nu există martori” sau „martor lipsă” nu este suficientă, procesul-verbal fiind, în acest caz, lovit de nulitate.
06. Ce se întâmplă în situaţia în care procesul-verbal conţine numele şi semnătura unui martor, însă nu şi datele sale de identificare?
Răspuns: Fiind într-o situaţie de nulitate virtuală, această sancţiune va fi aplicabilă numai în cazul în care contravenientul ar suferi vreo vătămare, deci în situaţia în care autoritatea pârâtă nu indică adresa ori nu prezintă martorul pentru a fi audiat.
07. Care este soarta procesului-verbal care cuprinde o înşiruire de fapte contravenţionale şi stabileşte o singură sancţiune pentru toate contravenţiile?
Răspuns: Un astfel de proces-verbal este nelegal. În cazul concursului de contravenţii trebuie individualizată fiecare contravenţie în parte, cu fiecare sancţiune în parte.
08. Ce se întâmplă dacă nu se respectă termenul de o lună de comunicare a procesului verbal?
Răspuns: Nerespectarea acestui termen atrage caducitatea procesului-verbal sau prescripţia executării sancţiunii amenzii contravenţionale.
09. Care este calea de atac ordinară în materie contravenţională?
Răspuns: Plângerea contravenţională.
10. Care poate fi obiectul plângerii formulate de contravenient?
Răspuns:
a) anularea totală sau parţială a procesului-verbal, în situaţia viciilor de formă sau de fond;
b) reformularea acestuia sub aspectul sancţiunii, în sensul diminuării cuantumului ori înlocuirii acesteia cu avertismentul;
c) restituirea amenzii plătite din eroare.
11. Care poate fi obiectul plângerii formulate de proprietarul bunurilor confiscate?
Răspuns: Restituirea totală sau parţială a lucrurilor confiscate.
12. Care poate fi obiectul plângerii formulate de persoana vătămată prin contravenţie?
Răspuns: Majorarea despăgubirilor stabilite prin procesul-verbal.
13. Ce se întâmplă în situaţia în care este depăşit termenul de 15 zile pentru depunerea plângerii contravenţionale?
Răspuns: Aceasta este respinsă ca tardivă.
14. Comparaţi plângerea contravenţională cu acţiunea în contencios administrativ
Răspuns:
a) instanţa competentă să o soluţioneze este, d.p.d.v. material, judecătoria iar nu tribunalul sau curtea de apel, iar d.p.d.v. teritorial instanţa în circumscripţia căreia a fost săvârşită contravenţia, iar nu cea de la domiciliul sau sediul reclamantului (ori pârâtul);
b) plângerea suspendă de drept executarea, acţiunea în contencios nu;
c) pentru a introduce plângere este nevoie de o calitate procesuală activă specială (o au contravenientul, persoana vătămată, proprietarul bunurilor confiscate), în vreme ce acţiune în contencios administrativ poate introduce orice persoană fizică sau juridică justificând vătămarea unui drept sau interes legitim;
d) plângerea se introduce direct la instanţă, acţiunea în contencios necesită o procedură prealabilă (recursul graţios sau ierarhic);
e) în schimb plângerea se depune la autoritatea pârâtă, în vreme ce acţiunea se depune la instanţa competentă;
f) plângerea este scutită de taxa de timbru, acţiunea în contencios este supusă unei asemenea taxe;
g) recursul împotriva sentinţei instanţei care a soluţionat plângerea nu trebuie motivat, recursul în contencios administrativ dimpotrivă.
Răspuns:
a) semnarea procesului-verbal de către un martor;
b) arătarea motivelor pentru care nu a putut fi îndeplinită niciuna dintre formalităţi.
02. Care este semnificaţia semnăturii contravenientului?
Răspuns: Luarea la cunoştinţă a conţinutului procesului-verbal şi nu achiesarea la sancţiune. Numai în situaţia în care contravenientul declară în procesul-verbal că recunoaşte fapta şi este de acord cu sancţiunea aplicată, regretând fapta, iar consimţământul său este neviciat (deci este dat în deplină cunoştinţă de cauză şi este liber), plângerea ar putea fi respinsă pe acest temei.
03. Refuzul contravenientului de a semna procesul-verbal exercită vreo influenţa asupra forţei probante a actului sancţionator?
Răspuns: Nu.
04. Care este rolul martorului?
Răspuns: Atestă redactarea procesului-verbal în prezenţa sa şi că cel sancţionat nu a fost de faţă, ori nu a vrut sau putut să semneze procesul-verbal.
05. Care este semnificaţia semnăturii martorului?
Răspuns: În lipsa semnăturii contravenientului, semnătura martorului este esenţială. Simpla menţiune la rubrica „martor” în sensul că „nu există martori” sau „martor lipsă” nu este suficientă, procesul-verbal fiind, în acest caz, lovit de nulitate.
06. Ce se întâmplă în situaţia în care procesul-verbal conţine numele şi semnătura unui martor, însă nu şi datele sale de identificare?
Răspuns: Fiind într-o situaţie de nulitate virtuală, această sancţiune va fi aplicabilă numai în cazul în care contravenientul ar suferi vreo vătămare, deci în situaţia în care autoritatea pârâtă nu indică adresa ori nu prezintă martorul pentru a fi audiat.
07. Care este soarta procesului-verbal care cuprinde o înşiruire de fapte contravenţionale şi stabileşte o singură sancţiune pentru toate contravenţiile?
Răspuns: Un astfel de proces-verbal este nelegal. În cazul concursului de contravenţii trebuie individualizată fiecare contravenţie în parte, cu fiecare sancţiune în parte.
08. Ce se întâmplă dacă nu se respectă termenul de o lună de comunicare a procesului verbal?
Răspuns: Nerespectarea acestui termen atrage caducitatea procesului-verbal sau prescripţia executării sancţiunii amenzii contravenţionale.
09. Care este calea de atac ordinară în materie contravenţională?
Răspuns: Plângerea contravenţională.
10. Care poate fi obiectul plângerii formulate de contravenient?
Răspuns:
a) anularea totală sau parţială a procesului-verbal, în situaţia viciilor de formă sau de fond;
b) reformularea acestuia sub aspectul sancţiunii, în sensul diminuării cuantumului ori înlocuirii acesteia cu avertismentul;
c) restituirea amenzii plătite din eroare.
11. Care poate fi obiectul plângerii formulate de proprietarul bunurilor confiscate?
Răspuns: Restituirea totală sau parţială a lucrurilor confiscate.
12. Care poate fi obiectul plângerii formulate de persoana vătămată prin contravenţie?
Răspuns: Majorarea despăgubirilor stabilite prin procesul-verbal.
13. Ce se întâmplă în situaţia în care este depăşit termenul de 15 zile pentru depunerea plângerii contravenţionale?
Răspuns: Aceasta este respinsă ca tardivă.
14. Comparaţi plângerea contravenţională cu acţiunea în contencios administrativ
Răspuns:
a) instanţa competentă să o soluţioneze este, d.p.d.v. material, judecătoria iar nu tribunalul sau curtea de apel, iar d.p.d.v. teritorial instanţa în circumscripţia căreia a fost săvârşită contravenţia, iar nu cea de la domiciliul sau sediul reclamantului (ori pârâtul);
b) plângerea suspendă de drept executarea, acţiunea în contencios nu;
c) pentru a introduce plângere este nevoie de o calitate procesuală activă specială (o au contravenientul, persoana vătămată, proprietarul bunurilor confiscate), în vreme ce acţiune în contencios administrativ poate introduce orice persoană fizică sau juridică justificând vătămarea unui drept sau interes legitim;
d) plângerea se introduce direct la instanţă, acţiunea în contencios necesită o procedură prealabilă (recursul graţios sau ierarhic);
e) în schimb plângerea se depune la autoritatea pârâtă, în vreme ce acţiunea se depune la instanţa competentă;
f) plângerea este scutită de taxa de timbru, acţiunea în contencios este supusă unei asemenea taxe;
g) recursul împotriva sentinţei instanţei care a soluţionat plângerea nu trebuie motivat, recursul în contencios administrativ dimpotrivă.
Trimiteți un comentariu