Întrebări contracte speciale (VI)
01. În ce constă obligaţia legală a comercianţilor de a vinde?
Răspuns: În raporturile juridice dintre comercianţi sau dintre comercianţi şi consumatori există o obligaţie legală de a contracta cu orice solicitant, esenţa activităţii comerciale fiind tocmai aceea de a oferi bunuri spre vânzare publicului.
02. Ce este dreptul de preempţiune?
Răspuns: Preempţiunea este un drept de sorginte legală care, la preţ egal, conferă preferinţă anumitor persoane faţă de altele la dobândirea unui bun atunci când proprietarul acestuia se decide să-l vândă.
03. Care este natura juridică a preempţiunii?
Răspuns: Este un drept potestativ care are ca obiect o abstracţiune ─ situaţia juridică născută ca urmare a înstrăinării bunului unui terţ (altul decât titularul dreptului de preempţiune), pe care preemptorul, printr-un act unilateral, după cum doreşte, fie o poate lăsa aşa cum este, neexercitând dreptul său de preferinţă, fie o poate desfiinţa, solicitând instanţei anularea actului care i-a nesocotit dreptul, ori, după caz, modifica, substituindu-se în locul terţului cumpărător, eliminându-l din contract şi devenind proprietar al bunului vândut în locul acestuia, părţile contractante (vânzătorul şi cumpărătorul) fiind obligate să se supună oricăreia din aceste opţiuni.
04. Care este regimul juridic al dreptului de preempţiune?
Răspuns: Dreptul de preempţiune are un caracter de ordine publică, în sensul că nu se poate renunţa la el anticipat, adică înainte de a se naşte prin manifestarea de voinţă a proprietarului de a vinde, ci numai după acest moment.
05. Care sunt consecinţele nerespectării dreptului de preempţiune?
Răspuns: Fie anularea (nulitatea relativă) a actului de înstrăinare încheiat de proprietar cu un terţ la cererea celui îndreptăţit (titularul dreptului de prempţiune), fie substituirea (subrogarea) acestuia în drepturile cumpărătorului, cu despăgubirea cumpărătorului cu echivalentul preţului pe care l-a plătit vânzătorului. juridic civil.
06. Definiţi retractul litigios
Răspuns: Conform art. 1402 C. civ., dacă un drept litigios este vândut, cel contra căruia acesta subzistă „se poate libera de cesionar numărându-i preţul real al cesiunii, spezele contractului şi dobânda din ziua când cesionarul a plătit preţul cesiunii”.
07. Care sunt părţile retractului litigios?
Răspuns: Persoana contra căreia subzistă dreptul litigios (pârâtul) şi care este singura care poate exercita retractul se numeşte retractant (retrăgător), iar cesionarul (dobânditorul dreptului litigios) retractat (retras).
08. Care este scopul retractului litigios?
Răspuns: Menirea retractului este aceea de a pune la dispoziţia celui contra căruia subzistă dreptul litigios un instrument juridic eficient de ţinere în frâu a eventualelor tendinţe speculative ce i-ar putea anima pe cesionarii de drepturi litigioase, care ar cumpăra pe un preţ inferior celui real în ideea de a obţine un profit din diferenţă în caz de câştigare a procesului.
09. Enumeraţi condiţiile retractului:
Răspuns:
a) să existe un drept litigios;
b) dreptul să fie concesionat de reclamant unui terţ contra unui preţ;
c) cesiunea să se facă la un moment în care procesul asupra dreptului litigios.
10. În ce constă condiţia existenţei dreptului litigios?
Răspuns: Conform dispoziţiilor art. 1403 C. civ., „lucrul se socoteşte litigios când există proces sau contestaţie asupra fondului dreptului”. Pentru ca un drept să fie considerat litigios în sensul dispoziţiilor textului de lege menţionat, nu este suficient doar să existe un proces în privinţa unui drept, ci se cere ca, pe de o parte, procesul să poarte asupra fondului dreptului, adică asupra însăşi existenţei sau întinderii sale, iar pe de altă parte să existe contestaţie asupra acestui drept, fiind necesar ca, într-un fel oarecare, „pârâtul să-şi fi manifestat voinţa de a rezista pretenţiilor reclamantului”.
11. Ce fel de prerogativă este aceea a exercitării retractului?
Răspuns: Drept potestativ.
12. Care este consecinţa principală a exercitării retractului?
Răspuns: Prin exercitarea retractului, aşa cum precizează art. 1402 C. civ., retractantul „se va putea libera de cesionar”. Cu alte cuvinte, efectul principal este stingerea litigiului, cesioanarul (retractatul) nemaiputând continua acţiunea începută de cedent contra retractantului. Retractul este aşadar un mijloc de liberare a retractantului (pârâtului) prin stingerea dreptului litigios.
Prin retract nu are loc o tranşare a procesului, neajungându-se la o „pronunţare a dreptului”, ci, aşa cum am văzut, doar stingerea acţiunii care l-a ameninţat pe retractant, acesta reunind în persoana sa calităţile incompatibile de reclamant şi pârât.
13. Care sunt cauzele în care retractul nu se poate exercita?
Răspuns:
a) cesiunea s-a făcut unui comoştenitor sau coproprietar al dreptului cedat;
b) cesiunea s-a făcut unui creditor pentru plata creanţei sale;
c) cesiunea s-a făcut posesorului fondului asupra căruia există dreptul litigios.
Răspuns: În raporturile juridice dintre comercianţi sau dintre comercianţi şi consumatori există o obligaţie legală de a contracta cu orice solicitant, esenţa activităţii comerciale fiind tocmai aceea de a oferi bunuri spre vânzare publicului.
02. Ce este dreptul de preempţiune?
Răspuns: Preempţiunea este un drept de sorginte legală care, la preţ egal, conferă preferinţă anumitor persoane faţă de altele la dobândirea unui bun atunci când proprietarul acestuia se decide să-l vândă.
03. Care este natura juridică a preempţiunii?
Răspuns: Este un drept potestativ care are ca obiect o abstracţiune ─ situaţia juridică născută ca urmare a înstrăinării bunului unui terţ (altul decât titularul dreptului de preempţiune), pe care preemptorul, printr-un act unilateral, după cum doreşte, fie o poate lăsa aşa cum este, neexercitând dreptul său de preferinţă, fie o poate desfiinţa, solicitând instanţei anularea actului care i-a nesocotit dreptul, ori, după caz, modifica, substituindu-se în locul terţului cumpărător, eliminându-l din contract şi devenind proprietar al bunului vândut în locul acestuia, părţile contractante (vânzătorul şi cumpărătorul) fiind obligate să se supună oricăreia din aceste opţiuni.
04. Care este regimul juridic al dreptului de preempţiune?
Răspuns: Dreptul de preempţiune are un caracter de ordine publică, în sensul că nu se poate renunţa la el anticipat, adică înainte de a se naşte prin manifestarea de voinţă a proprietarului de a vinde, ci numai după acest moment.
05. Care sunt consecinţele nerespectării dreptului de preempţiune?
Răspuns: Fie anularea (nulitatea relativă) a actului de înstrăinare încheiat de proprietar cu un terţ la cererea celui îndreptăţit (titularul dreptului de prempţiune), fie substituirea (subrogarea) acestuia în drepturile cumpărătorului, cu despăgubirea cumpărătorului cu echivalentul preţului pe care l-a plătit vânzătorului. juridic civil.
06. Definiţi retractul litigios
Răspuns: Conform art. 1402 C. civ., dacă un drept litigios este vândut, cel contra căruia acesta subzistă „se poate libera de cesionar numărându-i preţul real al cesiunii, spezele contractului şi dobânda din ziua când cesionarul a plătit preţul cesiunii”.
07. Care sunt părţile retractului litigios?
Răspuns: Persoana contra căreia subzistă dreptul litigios (pârâtul) şi care este singura care poate exercita retractul se numeşte retractant (retrăgător), iar cesionarul (dobânditorul dreptului litigios) retractat (retras).
08. Care este scopul retractului litigios?
Răspuns: Menirea retractului este aceea de a pune la dispoziţia celui contra căruia subzistă dreptul litigios un instrument juridic eficient de ţinere în frâu a eventualelor tendinţe speculative ce i-ar putea anima pe cesionarii de drepturi litigioase, care ar cumpăra pe un preţ inferior celui real în ideea de a obţine un profit din diferenţă în caz de câştigare a procesului.
09. Enumeraţi condiţiile retractului:
Răspuns:
a) să existe un drept litigios;
b) dreptul să fie concesionat de reclamant unui terţ contra unui preţ;
c) cesiunea să se facă la un moment în care procesul asupra dreptului litigios.
10. În ce constă condiţia existenţei dreptului litigios?
Răspuns: Conform dispoziţiilor art. 1403 C. civ., „lucrul se socoteşte litigios când există proces sau contestaţie asupra fondului dreptului”. Pentru ca un drept să fie considerat litigios în sensul dispoziţiilor textului de lege menţionat, nu este suficient doar să existe un proces în privinţa unui drept, ci se cere ca, pe de o parte, procesul să poarte asupra fondului dreptului, adică asupra însăşi existenţei sau întinderii sale, iar pe de altă parte să existe contestaţie asupra acestui drept, fiind necesar ca, într-un fel oarecare, „pârâtul să-şi fi manifestat voinţa de a rezista pretenţiilor reclamantului”.
11. Ce fel de prerogativă este aceea a exercitării retractului?
Răspuns: Drept potestativ.
12. Care este consecinţa principală a exercitării retractului?
Răspuns: Prin exercitarea retractului, aşa cum precizează art. 1402 C. civ., retractantul „se va putea libera de cesionar”. Cu alte cuvinte, efectul principal este stingerea litigiului, cesioanarul (retractatul) nemaiputând continua acţiunea începută de cedent contra retractantului. Retractul este aşadar un mijloc de liberare a retractantului (pârâtului) prin stingerea dreptului litigios.
Prin retract nu are loc o tranşare a procesului, neajungându-se la o „pronunţare a dreptului”, ci, aşa cum am văzut, doar stingerea acţiunii care l-a ameninţat pe retractant, acesta reunind în persoana sa calităţile incompatibile de reclamant şi pârât.
13. Care sunt cauzele în care retractul nu se poate exercita?
Răspuns:
a) cesiunea s-a făcut unui comoştenitor sau coproprietar al dreptului cedat;
b) cesiunea s-a făcut unui creditor pentru plata creanţei sale;
c) cesiunea s-a făcut posesorului fondului asupra căruia există dreptul litigios.
Trimiteți un comentariu