Întrebări contracte speciale (XIII)
01. De unde pot rezulta constrângeri de ordin formal în cazul vânzării?
Răspuns: Din necesităţile de probaţiune sau de realizare a opozabilităţii vânzării faţă de terţi.
02. Care este excepţia ad validitatem de la regula consensualismului în cazul vânzării?
Răspuns: În dreptul nostru există norme legale care instituie necesitatea formei autentice (notariale) ad validitatem, prin excepţie de la regula consensualismului, acordul de voinţe nemaiputând duce la încheierea valabilă a contractului decât dacă este exprimat în formă autentică. Este cazul vânzării terenurilor cu şi fără construcţii.
03. Care este regula de drept comun în privinţa probaţiunii vânzării?
Răspuns: Atunci când valoarea contractului este mai mare de 250 lei dovada acestuia nu poate fi făcută decât prin înscris.
04. Care este regula de drept comun aplicabilă interpretării uneia sau mai multor clauze contractuale?
Răspuns: În caz de îndoială interpretarea se va face în favoarea celui care se obligă.
05. În ce constă regula transferului solo consensu a proprietăţii?
Răspuns: Regula supletivă în cazul vânzării este aceea a transferului instantaneu al proprietăţii de la vânzător la cumpărător chiar din momentul încheierii valabile a contractului, „deşi lucrul încă nu se va fi predat şi preţul încă nu se va fi numărat”.
06. Care este situaţia transferului proprietăţii în cazul bunurilor de gen?
Răspuns: În cazul bunurilor de gen, vânzarea este valabil formată încă de la data acordului de voinţe şi produce efecte (conform dispoziţiilor art. 1300 C. civ., în caz de neexecutare, cumpărătorul are dreptul de a cere „sau predarea lucrurilor vândute sau daune-interese, dacă se cuvine”), numai transferul proprietăţii fiind amânat până la momentul individualizării.
07. Care este situaţia transferului proprietăţii în cazul vânzării în bloc?
Răspuns: În cazul vânzării „cu grămada”, sau în bloc, vânzarea „este perfectă”, adică translativă de proprietate solo consensu, „deşi marfele n-au fost cântărite, numărate sau măsurate”. Este vorba de vânzarea unor bunuri care, deşi prin natura lor sunt bunuri de gen, totuşi, datorită faptului că sunt individualizate într-un mod oarecare transferul proprietăţii are loc chiar chiar la momentul acordului de voinţe.
08. Daţi exemplu de vânzare în bloc aleatorie
Răspuns: Vânzarea unei recolte viitoare pentru un preţ determinat pe riscul cumpărătorului. Ceea ce se vinde/cumpără este doar o simplă speranţă.
09. Când se transmite proprietatea în cazul vânzării de bunuri viitoare?
Răspuns: Dacă obiectul unei asemenea vânzări este un bun care trebuie confecţionat sau o recoltă viitoare, cumpărătorul va dobândi proprietatea la momentul terminării lui sau maturizării recoltei, iar nu pe măsura confecţionării bunului sau creşterii recoltei.
10. Ce este vânzarea alternativă?
Răspuns: Vânzarea este alternativă atunci când uneia dintre părţi i se acordă dreptul de a
alege în privinţa obiectului contractului între două sau mai multe lucruri.
11. Când se produce transferul proprietăţii în cazul vânzărilor alternative?
Răspuns: Transferul proprietăţii în cazul vânzărilor alternative nu se produce decât în momentul alegerii, până atunci obiectul contractului fiind doar determinabil, nu şi determinat.
12. Când se face transferul proprietăţii în cazul vânzării acţiunilor la purtător?
Răspuns: Este vorba despre acele acţiuni care nu indică numele titularului dreptului, fiind în genere identificate printr-un număr de ordine, şi a căror proprietate se transmite de la mână la mână prin simplă tradiţiune, dând dreptul posesorului la exercitarea drepturilor a căror existenţă ele o constată.
13. Cum are loc transferul proprietăţii în cazul vânzărilor afectate de un termen sau condiţie?
Răspuns: În temeiul principiului libertăţii contractuale, părţile pot amâna prin voinţa lor transferul proprietăţii fie prin stipularea unui termen suspensiv (eveniment viitor şi sigur în privinţa producerii sale), caz în care, până la împlinirea termenului proprietatea rămâne la vânzător, fie prin stipularea unei condiţii suspensive (art. 1296 alin. 1 C. civ.), caz în care pendente conditione proprietatea rămâne în patrimoniul vânzătorului.
14. Ce este pactul reservati dominii (vânzarea cu clauza rezervei proprietăţii)?
Răspuns: În vânzările pe credit, în care prestaţia principală a cumpărătorului, plata preţului, urmează a fi executată la o dată ulterioară încheierii contractului, în vreme ce transferul proprietăţii de la vânzător la cumpărător, conform dreptului comun, se realizează instantaneu la momentul acordului de voinţe, dacă părţile nu au stipulat altfel, se crează un dezechilibru între părţile contractante, cumpărătorul fiind într-o situaţie net favorabilă celei a vânzătorului. Tocmai pentru a se contracara asemenea consecinţe, s-a admis unanim în practică şi în doctrină ideea că, în temeiul principiului libertăţii contractuale, părţile pot conveni încheierea vânzării cu o clauză de rezervă a dreptului de proprietate (cunoscută şi sub denumirea de pact reservati dominii) în favoarea vânzătorului până la plata integrală a preţului.
Răspuns: Din necesităţile de probaţiune sau de realizare a opozabilităţii vânzării faţă de terţi.
02. Care este excepţia ad validitatem de la regula consensualismului în cazul vânzării?
Răspuns: În dreptul nostru există norme legale care instituie necesitatea formei autentice (notariale) ad validitatem, prin excepţie de la regula consensualismului, acordul de voinţe nemaiputând duce la încheierea valabilă a contractului decât dacă este exprimat în formă autentică. Este cazul vânzării terenurilor cu şi fără construcţii.
03. Care este regula de drept comun în privinţa probaţiunii vânzării?
Răspuns: Atunci când valoarea contractului este mai mare de 250 lei dovada acestuia nu poate fi făcută decât prin înscris.
04. Care este regula de drept comun aplicabilă interpretării uneia sau mai multor clauze contractuale?
Răspuns: În caz de îndoială interpretarea se va face în favoarea celui care se obligă.
05. În ce constă regula transferului solo consensu a proprietăţii?
Răspuns: Regula supletivă în cazul vânzării este aceea a transferului instantaneu al proprietăţii de la vânzător la cumpărător chiar din momentul încheierii valabile a contractului, „deşi lucrul încă nu se va fi predat şi preţul încă nu se va fi numărat”.
06. Care este situaţia transferului proprietăţii în cazul bunurilor de gen?
Răspuns: În cazul bunurilor de gen, vânzarea este valabil formată încă de la data acordului de voinţe şi produce efecte (conform dispoziţiilor art. 1300 C. civ., în caz de neexecutare, cumpărătorul are dreptul de a cere „sau predarea lucrurilor vândute sau daune-interese, dacă se cuvine”), numai transferul proprietăţii fiind amânat până la momentul individualizării.
07. Care este situaţia transferului proprietăţii în cazul vânzării în bloc?
Răspuns: În cazul vânzării „cu grămada”, sau în bloc, vânzarea „este perfectă”, adică translativă de proprietate solo consensu, „deşi marfele n-au fost cântărite, numărate sau măsurate”. Este vorba de vânzarea unor bunuri care, deşi prin natura lor sunt bunuri de gen, totuşi, datorită faptului că sunt individualizate într-un mod oarecare transferul proprietăţii are loc chiar chiar la momentul acordului de voinţe.
08. Daţi exemplu de vânzare în bloc aleatorie
Răspuns: Vânzarea unei recolte viitoare pentru un preţ determinat pe riscul cumpărătorului. Ceea ce se vinde/cumpără este doar o simplă speranţă.
09. Când se transmite proprietatea în cazul vânzării de bunuri viitoare?
Răspuns: Dacă obiectul unei asemenea vânzări este un bun care trebuie confecţionat sau o recoltă viitoare, cumpărătorul va dobândi proprietatea la momentul terminării lui sau maturizării recoltei, iar nu pe măsura confecţionării bunului sau creşterii recoltei.
10. Ce este vânzarea alternativă?
Răspuns: Vânzarea este alternativă atunci când uneia dintre părţi i se acordă dreptul de a
alege în privinţa obiectului contractului între două sau mai multe lucruri.
11. Când se produce transferul proprietăţii în cazul vânzărilor alternative?
Răspuns: Transferul proprietăţii în cazul vânzărilor alternative nu se produce decât în momentul alegerii, până atunci obiectul contractului fiind doar determinabil, nu şi determinat.
12. Când se face transferul proprietăţii în cazul vânzării acţiunilor la purtător?
Răspuns: Este vorba despre acele acţiuni care nu indică numele titularului dreptului, fiind în genere identificate printr-un număr de ordine, şi a căror proprietate se transmite de la mână la mână prin simplă tradiţiune, dând dreptul posesorului la exercitarea drepturilor a căror existenţă ele o constată.
13. Cum are loc transferul proprietăţii în cazul vânzărilor afectate de un termen sau condiţie?
Răspuns: În temeiul principiului libertăţii contractuale, părţile pot amâna prin voinţa lor transferul proprietăţii fie prin stipularea unui termen suspensiv (eveniment viitor şi sigur în privinţa producerii sale), caz în care, până la împlinirea termenului proprietatea rămâne la vânzător, fie prin stipularea unei condiţii suspensive (art. 1296 alin. 1 C. civ.), caz în care pendente conditione proprietatea rămâne în patrimoniul vânzătorului.
14. Ce este pactul reservati dominii (vânzarea cu clauza rezervei proprietăţii)?
Răspuns: În vânzările pe credit, în care prestaţia principală a cumpărătorului, plata preţului, urmează a fi executată la o dată ulterioară încheierii contractului, în vreme ce transferul proprietăţii de la vânzător la cumpărător, conform dreptului comun, se realizează instantaneu la momentul acordului de voinţe, dacă părţile nu au stipulat altfel, se crează un dezechilibru între părţile contractante, cumpărătorul fiind într-o situaţie net favorabilă celei a vânzătorului. Tocmai pentru a se contracara asemenea consecinţe, s-a admis unanim în practică şi în doctrină ideea că, în temeiul principiului libertăţii contractuale, părţile pot conveni încheierea vânzării cu o clauză de rezervă a dreptului de proprietate (cunoscută şi sub denumirea de pact reservati dominii) în favoarea vânzătorului până la plata integrală a preţului.
Trimiteți un comentariu