Întrebări contracte speciale (XV)
01. Definiţi predarea
Răspuns: Predarea constă, în esenţă, în punerea lucrului vândut în materialitatea sa la dispoziţia cumpărătorului pentru a fi ridicat de acesta (obligaţie corelativă a cumpărătorului), iar întrucât obligaţia de predare este cherabilă (art. 1104 alin. 2 şi 3 C. civ.), cererea de executare a ei şi executarea propriu-zisă (plata) trebuind să fie făcute la domiciliul vânzătorului sau la locul unde lucrul vîndut se afla la data încheierii contractului.
02. La ce se referă predarea?
Răspuns:
a) lucrul convenit de părţi în contract;
b) accesoriile acestuia.
03. Se poate confunda predarea neconformă calitativ cu viciile ascunse ale lucrului vândut?
Răspuns: Nu.
04. Ce fel de obligaţie este aceea de a preda lucrul vândut?
Răspuns: Codul civil pare a privi predarea lucrului vândut ca pe o obligaţie pozitivă (de a face) din partea vânzătorului, statuând că în materie de imobile această obligaţie se îndeplineşte „prin remiterea cheilor, dacă este vorba despre o clădire” sau „prin remiterea titlului de proprietate” dacă este vorba despre un teren (art. 1315), iar în materie de mobile corporale „prin tradiţiune reală” sau „remiterea cheilor clădirii în care se află puse” (art. 1316). În realitate însă, obligaţia de predare este mai degrabă una de a nu face, de a abandona bunul, permiţând cumpărătorului să îl preia (direct sau prin interpuşi) în stăpânire şi să exercite prerogativele specifice proprietăţii asupra lui.
05. Care este locul predării?
Răspuns: Art. 1319 C. civ. precizează că „predarea trebuie să se facă la locul unde se afla lucrul vândut în timpul vânzării, dacă părţile nu s-au învoit altfel”, ceea ce înseamnă că este vorba despre o obligaţie cherabilă, iar nu portabilă.
06. Care este momentul predării?
Răspuns: Dacă părţile nu au convenit ceva anume în acest sens, obligaţia de predare este scadentă de îndată ce proprietatea lucrului vândut se transferă de la vânzător la cumpărător. Aceasta întrucât numai după ce devine proprietar cumpărătorul este în drept să i se pună la dispoziţie lucrul pentru a se putea bucura de el efectiv, uzând de atributele dreptului de proprietate.
07. Ce este recepţia?
Răspuns: În mod obişnuit, cumpărătorul preia bunul pus la dispoziţia sa de vânzător, ceea ce semnifică faptul că acesta (bunul) este conform cu stipulaţiile contractuale. Este vorba nu numai despre un simplu act de natură materială, ci despre recepţie care este un adevărat act juridic, dobânditorul care preia lucrul fără rezerve recunoscând implicit că este conform cu ceea ce s-a convenit, aşa încât, fiind astfel decăzut din acest drept, ulterior nu mai poate pune în discuţie predarea neconformă, fiind obligat la plata integrală a preţului.
08. Care sunt remediile pe care le are la îndemână cumpărătorul atunci când constată deficienţe de conformitate cu ocazia preluării lucrului vândut?
Răspuns:
a) să invoce excepţia de neexecutare;
b) să solicite executarea silită în natură;
c) să solicite rezoluţiunea contractului;
d) să solicite obligarea vânzătorului la daune-interese sau reducerea preţului.
Răspuns: Predarea constă, în esenţă, în punerea lucrului vândut în materialitatea sa la dispoziţia cumpărătorului pentru a fi ridicat de acesta (obligaţie corelativă a cumpărătorului), iar întrucât obligaţia de predare este cherabilă (art. 1104 alin. 2 şi 3 C. civ.), cererea de executare a ei şi executarea propriu-zisă (plata) trebuind să fie făcute la domiciliul vânzătorului sau la locul unde lucrul vîndut se afla la data încheierii contractului.
02. La ce se referă predarea?
Răspuns:
a) lucrul convenit de părţi în contract;
b) accesoriile acestuia.
03. Se poate confunda predarea neconformă calitativ cu viciile ascunse ale lucrului vândut?
Răspuns: Nu.
04. Ce fel de obligaţie este aceea de a preda lucrul vândut?
Răspuns: Codul civil pare a privi predarea lucrului vândut ca pe o obligaţie pozitivă (de a face) din partea vânzătorului, statuând că în materie de imobile această obligaţie se îndeplineşte „prin remiterea cheilor, dacă este vorba despre o clădire” sau „prin remiterea titlului de proprietate” dacă este vorba despre un teren (art. 1315), iar în materie de mobile corporale „prin tradiţiune reală” sau „remiterea cheilor clădirii în care se află puse” (art. 1316). În realitate însă, obligaţia de predare este mai degrabă una de a nu face, de a abandona bunul, permiţând cumpărătorului să îl preia (direct sau prin interpuşi) în stăpânire şi să exercite prerogativele specifice proprietăţii asupra lui.
05. Care este locul predării?
Răspuns: Art. 1319 C. civ. precizează că „predarea trebuie să se facă la locul unde se afla lucrul vândut în timpul vânzării, dacă părţile nu s-au învoit altfel”, ceea ce înseamnă că este vorba despre o obligaţie cherabilă, iar nu portabilă.
06. Care este momentul predării?
Răspuns: Dacă părţile nu au convenit ceva anume în acest sens, obligaţia de predare este scadentă de îndată ce proprietatea lucrului vândut se transferă de la vânzător la cumpărător. Aceasta întrucât numai după ce devine proprietar cumpărătorul este în drept să i se pună la dispoziţie lucrul pentru a se putea bucura de el efectiv, uzând de atributele dreptului de proprietate.
07. Ce este recepţia?
Răspuns: În mod obişnuit, cumpărătorul preia bunul pus la dispoziţia sa de vânzător, ceea ce semnifică faptul că acesta (bunul) este conform cu stipulaţiile contractuale. Este vorba nu numai despre un simplu act de natură materială, ci despre recepţie care este un adevărat act juridic, dobânditorul care preia lucrul fără rezerve recunoscând implicit că este conform cu ceea ce s-a convenit, aşa încât, fiind astfel decăzut din acest drept, ulterior nu mai poate pune în discuţie predarea neconformă, fiind obligat la plata integrală a preţului.
08. Care sunt remediile pe care le are la îndemână cumpărătorul atunci când constată deficienţe de conformitate cu ocazia preluării lucrului vândut?
Răspuns:
a) să invoce excepţia de neexecutare;
b) să solicite executarea silită în natură;
c) să solicite rezoluţiunea contractului;
d) să solicite obligarea vânzătorului la daune-interese sau reducerea preţului.
Seja o primeiro a comentar
Trimiteți un comentariu