Întrebări la procedura penală I (07)
01. Ce este procurorul?
Răspuns: În calitate de organ de urmărire penală, procurorul reprezintă conducătorul fazei de urmărire penală şi titularul funcţiei de acuzare, calitate în care participă şi la faza de judecată. În sistemul român procurorul are calitatea de magistrat.
02. Cum sunt organizaţi procurorii?
Răspuns: Procurorii sunt organizaţi în Parchete:
a) Parchete civile: Parchetul de pe lângă Judecătorie, Tribunal, Tribunalul pentru minori şi familie, Curtea de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) Parchete militare: Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militară de Apel.
03. Care sunt atribuţiile Ministerului Public?
Răspuns: Ministerul Public exercită prin procurori următoarele atribuţii:
1) efectuează urmărirea penală în cauzele prevăzute expres de lege;
2) participă la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;
3) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi supraveghează activitatea altor organe de cercetare penală; dispune în cauzele de competenţa acestora actele de competenţa exclusivă a procurorului;
4) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale;
5) exercită acţiunea civilă în cazurile prevăzute de lege;
6) participă la şedinţa de judecată în calitate de titular al funcţiei de acuzare;
7) exercită căilor de atac prevăzute de lege;
8) apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane;
9) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii;
10) studiază cauzele care generează sau favrizează criminalitatea;
11) verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă.
04. Enumeraţi principiile ce guvernează activitatea Ministerului Public
Răspuns:
a) legalitatea;
b) imparţialitatea;
c) independenţa;
d) exercitarea atribuţiilor sub autoritatea ministrului justiţiei;
e) controlul ierarhic;
f) indivizibilitatea.
05. Ce sunt instanţele judecătoreşti?
Răspuns: Instanţele judecătoreşti reprezintă acele organe judiciare penale care îndeplinesc funcţia de jurisdicţie (iudicio – puterea de a condamna pe acuzat atunci când acesta este găsit vinovat de săvârşirea faptei şi imperium - puterea de a constrânge persoana condamnată să se supună la executarea pedepsei).
06. Care sunt cele două categorii de instanţe judecătoreşti?
Răspuns:
a) instanţe civile: Judecătorie, Tribunal, Tribunalul pentru minori şi familie, Curtea de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) instanţe militare: Tribunalul Militar, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militară de Apel.
07. Enumeraţi atribuţiile instanţelor judecătoreşti
Răspuns:
Instanţele judecătoreşti au următoarele atribuţii:
a. controlul asupra tuturor actelor de procedură afectuate până în momentul sesizării instanţei (sub aspectul legalităţii şi temeiniciei);
b. efectuarea actelor de judecată:
o examinare a cauzei şi o reexaminare a procedurilor preliminare
o judecată în sensul atribuit acestei noţiuni de normele de procedură care înseamnă:
- o administrare nemijlocită a probelor administrate în faza de urmărire penală;
- administrarea de noi probe;
- evaluarea probelor.
c. soluţionarea acţiunii penale şi eventual, a acţiunii civile, prin pronunţarea unei hotărâri penale ce este susceptibilă de a intra în puterea de lucru judecat.
08. Ce se înţelege prin compunerea instanţei?
Răspuns: Prin compunerea instanţei se înţelege alcătuirea completului de judecată cu numărul de judecători cerut de lege (aspectul constitutiv), judecători care să aibă capacitatea funcţională necesară pentru judecarea cauzelor penale (aspectul funcţional).
09. În ce constă principiul unicităţii şi continuităţii completului de judecată?
Răspuns: Completul de judecată trebuie să rămână acelaşi în tot cursul judecării cauzei. Când aceasta nu este posibil, completul se poate schimba până la începerea dezbaterilor. În schimb, după începerea dezbaterilor, orice schimbare intervenită în compunerea completului atrage reluarea de la început a dezbaterilor.
Răspuns: În calitate de organ de urmărire penală, procurorul reprezintă conducătorul fazei de urmărire penală şi titularul funcţiei de acuzare, calitate în care participă şi la faza de judecată. În sistemul român procurorul are calitatea de magistrat.
02. Cum sunt organizaţi procurorii?
Răspuns: Procurorii sunt organizaţi în Parchete:
a) Parchete civile: Parchetul de pe lângă Judecătorie, Tribunal, Tribunalul pentru minori şi familie, Curtea de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) Parchete militare: Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militară de Apel.
03. Care sunt atribuţiile Ministerului Public?
Răspuns: Ministerul Public exercită prin procurori următoarele atribuţii:
1) efectuează urmărirea penală în cauzele prevăzute expres de lege;
2) participă la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;
3) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi supraveghează activitatea altor organe de cercetare penală; dispune în cauzele de competenţa acestora actele de competenţa exclusivă a procurorului;
4) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale;
5) exercită acţiunea civilă în cazurile prevăzute de lege;
6) participă la şedinţa de judecată în calitate de titular al funcţiei de acuzare;
7) exercită căilor de atac prevăzute de lege;
8) apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane;
9) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii;
10) studiază cauzele care generează sau favrizează criminalitatea;
11) verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă.
04. Enumeraţi principiile ce guvernează activitatea Ministerului Public
Răspuns:
a) legalitatea;
b) imparţialitatea;
c) independenţa;
d) exercitarea atribuţiilor sub autoritatea ministrului justiţiei;
e) controlul ierarhic;
f) indivizibilitatea.
05. Ce sunt instanţele judecătoreşti?
Răspuns: Instanţele judecătoreşti reprezintă acele organe judiciare penale care îndeplinesc funcţia de jurisdicţie (iudicio – puterea de a condamna pe acuzat atunci când acesta este găsit vinovat de săvârşirea faptei şi imperium - puterea de a constrânge persoana condamnată să se supună la executarea pedepsei).
06. Care sunt cele două categorii de instanţe judecătoreşti?
Răspuns:
a) instanţe civile: Judecătorie, Tribunal, Tribunalul pentru minori şi familie, Curtea de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) instanţe militare: Tribunalul Militar, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militară de Apel.
07. Enumeraţi atribuţiile instanţelor judecătoreşti
Răspuns:
Instanţele judecătoreşti au următoarele atribuţii:
a. controlul asupra tuturor actelor de procedură afectuate până în momentul sesizării instanţei (sub aspectul legalităţii şi temeiniciei);
b. efectuarea actelor de judecată:
o examinare a cauzei şi o reexaminare a procedurilor preliminare
o judecată în sensul atribuit acestei noţiuni de normele de procedură care înseamnă:
- o administrare nemijlocită a probelor administrate în faza de urmărire penală;
- administrarea de noi probe;
- evaluarea probelor.
c. soluţionarea acţiunii penale şi eventual, a acţiunii civile, prin pronunţarea unei hotărâri penale ce este susceptibilă de a intra în puterea de lucru judecat.
08. Ce se înţelege prin compunerea instanţei?
Răspuns: Prin compunerea instanţei se înţelege alcătuirea completului de judecată cu numărul de judecători cerut de lege (aspectul constitutiv), judecători care să aibă capacitatea funcţională necesară pentru judecarea cauzelor penale (aspectul funcţional).
09. În ce constă principiul unicităţii şi continuităţii completului de judecată?
Răspuns: Completul de judecată trebuie să rămână acelaşi în tot cursul judecării cauzei. Când aceasta nu este posibil, completul se poate schimba până la începerea dezbaterilor. În schimb, după începerea dezbaterilor, orice schimbare intervenită în compunerea completului atrage reluarea de la început a dezbaterilor.
Trimiteți un comentariu