Întrebări la procedura penală I (16)

01. Definiţi strămutarea

Răspuns: Reprezintă remediul procesual prin intermediul căruia o anumită cauză penală este luată din competenţa unei instanţe legal sesizate şi investite cu soluţionarea ei şi dată spre rezolvare unei alte instanţe de acelaşi grad şi de aceeaşi natură atunci cînd există o suspiciune colectivă privind lipsa de imparţialitate a judecătorilor.

02. Enumeraţi temeiurile strămutării

Răspuns: Strămutarea poate fi dispusă atunci când:
a) imparţialitatea judecătorilor este ştirbită datorită:
- împrejurărilor cauzei
- duşmăniilor locale
- calităţii părţilor;
b) există pericol de tulburare a liniştii publice;
c) una dintre părţi are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenţii judiciară sau grefierii instanţei.

03. Cine poate fi titular al cererii de strămutare?

Răspuns:
a) oricare dintre părţi;
b) procurorul;
c) ministrul justiţiei.

04. Cum se formulează cererea de strămutare?

Răspuns: Cererea de strămutare se formulează în scris şi trebuie motivată. Înscrisurile pe
care se sprijină cererea se alătură la aceasta, când sunt deţinute de partea care cere strămutarea. În cerere trebuie să se facă menţiune dacă în cauză sunt persoane arestate.

05. Când se formulează cererea de strămutare?

Răspuns: Cererea de strămutare se formulează în cursul judecăţii.

06. Cine are competenţa de soluţionare a cererii de strămutare?

Răspuns: Cererea de strămutare se adresează Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Aceasta soluţionează cererea în secţia penală.

07. Enumeraţi etapele cererii de strămutare

Răspuns:
a) procedura de informare;
b) înştiinţarea părţilor;
c) examinarea cererii.

08. În ce constă etapa procedurii de informare?

Răspuns: Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cere, pentru lămurirea instanţei, informaţii de la preşedintele instanţei ierarhic superioare celei la care se află cauza a cărei strămutare se cere, comunicându-i totodată termenul fixat pentru judecarea cererii de strămutare. Când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa ierarhic superioară, informaţiile se cer Ministerului Justiţiei.

09. În ce constă etapa înştiinţării părţilor?

Răspuns: Preşedintele instanţei ierarhic superioare celei la care se află cauza ia măsuri pentru încunoştinţarea părţilor despre introducerea cererii de strămutare, despre termenul fixat pentru soluţionarea acesteia, cu menţiunea că părţile pot trimite memorii şi se pot prezenta la termenul fixat pentru soluţionarea cererii.În informaţiile trimise Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face menţiune expresă despre efectuarea încunoştinţărilor, ataşându-se şi dovezile de comunicare a acestora.

10. În ce constă etapa examinării cererii?

Răspuns: Completul investit cu soluţionarea cererii de strămutare poate dispune suspendarea judecării cauzei în faţa instanţei a cărei strămutare se cere. Examinarea cererii de strămutare se face în şedinţă publică, iar atunci cînd părţile sunt prezente, se ascultă şi concluziile acestora.

11. Care sunt soluţiile pe care le poate dispune Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie?

Răspuns: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune prin încheiere motivată:
a) admiterea cererii de strămutare. În această ipoteză, Înalta Curte dispune strămutarea judecării cauzei, hotărând totodată în ce măsură actele îndeplinite în faţa instanţei de la care s-a strămutat cauza se menţin. Această instanţă va fi înştiinţată de îndată despre admiterea cererii de strămutare. Dacă instanţa la care se află cauza a cărei strămutare se cere a procedat între timp la judecarea cauzei, hotărârea pronunţată este desfiinţată prin efectul admiterii cererii de strămutare.
b) respingerea cererii de strămutare.

12. Poate fi atacată încheierea prin care ÎCCJ dispune asupra strămutării?

Răspuns: Nu.