Întrebări drept penal, partea specială (XV)
01. Definiţi infracţiunea de şantaj
Răspuns: Art. 194 C pen incriminează constrângerea unei persoane, prin violenţă sau ameninţare, să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, dacă fapta este comisă spre a dobândi în mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul.
02. Ce se întâmplă dacă în cadrul infracţiunii de şantaj se comit conţinuturile infracţiunilor de loviri sau alte violenţe, sau cel al infracţiunii de ameninţare?
Răspuns: Au loc absorbţii.
03. Care este diferenţa dintre şantajul prin constrângerea unei persoane să dea un bun şi o tâlhărie?
Răspuns: Pe lângă diferenţele de obiect juridic protejat de cele două texte de incriminare, diferenţa este pe de o parte, dată de concomitenţa actului de constrângere cu cel de remitere a bunului, şi pe de altă parte de existenţa unei libertăţi limitate de decizie a victimei generate de actualitatea pericolului cu care este constrâns sau de eventualitatea unui pericol.
La tâlhărie constrângerea este comisă în aceeaşi împrejurare cu remiterea bunului (dă-mi bunul că te omor), pe când la şantaj victima trebuie ca în viitor să remită acel bun (peste două săptămâni să îmi aduci bunul ca te omor). La tâlhărie victima nu poate să decidă dacă să remită sau nu bunul fiind constrânsă de un pericol iminent să îl remită, pe când la şantaj victima poate decide dacă va ţine cont de constrângerea făptuitorului şi îi va îndeplini în viitor cererea sau nu. Tâlhăria se consumă în momentul luării bunului în scopul însuşirii pe când şantajul în momentul realizării constrângerii.
04. Care este forma agravată a infracţiunii de şantaj?
Răspuns: Ipoteza în care se comite prin constrângerea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată, pentru soţul acesteia sau pentru o rudă apropiată.
05. Definiţi infracţiunea de violare a secretului corespondenţei
Răspuns: Art. 195 C pen incriminează deschiderea unei corespondenţe adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comunicări efectuate prin telefon, telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la distanţă fără drept. În aceeaşi manieră este incriminată şi sustragerea, distrugerea sau reţinerea unei corespondenţe, precum şi divulgarea conţinutului unei corespondenţe, chiar atunci când a fost trimisă deschisă sau a fost deschisă din greşeală, ori divulgarea conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de acesta din greşeală sau din întâmplare.
06. Cu ce forme de vinovăţie se comite infracţiunea de violare a secretului corespondenţei?
Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.
07. Cum se urmăreşte infracţiunea de violare a secretului corespondenţei?
Răspuns: La plângerea prealabilă.
08. Definiţi infracţiunea de divulgare a secretului profesional
Răspuns: Art. 196 C pen. incriminează divulgarea fără drept, a unor date, de către acela căruia i-au fost încredinţate, sau de care a luat cunoştinţă în virtutea profesiei sau funcţiei, dacă fapta este de natură a aduce prejudicii unei persoane.
09. Cu ce forme de vinovăţie se comite infracţiunea de divulgare a secretului profesional?
Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.
10. Cum se urmăreşte infracţiunea de divulgare a secretului profesional?
Răspuns: La plângerea prealabilă.
Răspuns: Art. 194 C pen incriminează constrângerea unei persoane, prin violenţă sau ameninţare, să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, dacă fapta este comisă spre a dobândi în mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul.
02. Ce se întâmplă dacă în cadrul infracţiunii de şantaj se comit conţinuturile infracţiunilor de loviri sau alte violenţe, sau cel al infracţiunii de ameninţare?
Răspuns: Au loc absorbţii.
03. Care este diferenţa dintre şantajul prin constrângerea unei persoane să dea un bun şi o tâlhărie?
Răspuns: Pe lângă diferenţele de obiect juridic protejat de cele două texte de incriminare, diferenţa este pe de o parte, dată de concomitenţa actului de constrângere cu cel de remitere a bunului, şi pe de altă parte de existenţa unei libertăţi limitate de decizie a victimei generate de actualitatea pericolului cu care este constrâns sau de eventualitatea unui pericol.
La tâlhărie constrângerea este comisă în aceeaşi împrejurare cu remiterea bunului (dă-mi bunul că te omor), pe când la şantaj victima trebuie ca în viitor să remită acel bun (peste două săptămâni să îmi aduci bunul ca te omor). La tâlhărie victima nu poate să decidă dacă să remită sau nu bunul fiind constrânsă de un pericol iminent să îl remită, pe când la şantaj victima poate decide dacă va ţine cont de constrângerea făptuitorului şi îi va îndeplini în viitor cererea sau nu. Tâlhăria se consumă în momentul luării bunului în scopul însuşirii pe când şantajul în momentul realizării constrângerii.
04. Care este forma agravată a infracţiunii de şantaj?
Răspuns: Ipoteza în care se comite prin constrângerea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată, pentru soţul acesteia sau pentru o rudă apropiată.
05. Definiţi infracţiunea de violare a secretului corespondenţei
Răspuns: Art. 195 C pen incriminează deschiderea unei corespondenţe adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comunicări efectuate prin telefon, telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la distanţă fără drept. În aceeaşi manieră este incriminată şi sustragerea, distrugerea sau reţinerea unei corespondenţe, precum şi divulgarea conţinutului unei corespondenţe, chiar atunci când a fost trimisă deschisă sau a fost deschisă din greşeală, ori divulgarea conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de acesta din greşeală sau din întâmplare.
06. Cu ce forme de vinovăţie se comite infracţiunea de violare a secretului corespondenţei?
Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.
07. Cum se urmăreşte infracţiunea de violare a secretului corespondenţei?
Răspuns: La plângerea prealabilă.
08. Definiţi infracţiunea de divulgare a secretului profesional
Răspuns: Art. 196 C pen. incriminează divulgarea fără drept, a unor date, de către acela căruia i-au fost încredinţate, sau de care a luat cunoştinţă în virtutea profesiei sau funcţiei, dacă fapta este de natură a aduce prejudicii unei persoane.
09. Cu ce forme de vinovăţie se comite infracţiunea de divulgare a secretului profesional?
Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.
10. Cum se urmăreşte infracţiunea de divulgare a secretului profesional?
Răspuns: La plângerea prealabilă.
Trimiteți un comentariu