Întrebări drept penal, partea specială (III)
01. Ce se înţelege prin ucidere?
Răspuns: Activitatea comisivă sau omisivă, săvârşită prin orice mijloace, prin care s-a realizat suprimarea vieţii unei persoane.
02. Care este momentul consumării infracţiunii de omor?
Răspuns: Acela în care s-a produs moartea victimei, fiind o infracţiune instantanee sau momentană.
03. În ce constă latura subiectivă a infracţiunii de omor?
Răspuns: Intenţia directă sau indirectă.
04. Sub ce forme se poate realiza participaţia la omor?
Răspuns: Toate formele (coautorat, instigare, complicitate).
05. Ce se reţine în caz de aberratio ictus?
Răspuns: Concurs de infracţiuni între tentativă de omor şi ucidere din culpă.
06. Ce se reţine în caz de aberratio delicti?
Răspuns: Concurs de infracţiuni între tentativă de omor şi distrugere din culpă.
07. Ce se reţine în caz de error in personam?
Răspuns: O singură infracţiune de omor consumată.
08. Cum se delimitează infracţiunea de omor de infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte?
Răspuns:
a) Sub aspectul acţiunii sau inacţiunii infracţionale - astfel la omor acţiunea trebuie să fie aptă să producă în mod obişnuit decesul victimei, pe când la loviturile cauzatoare de moarte acţiunea nu produce în mod obişnuit moartea unei persoane, moartea fiind doar un element circumstanţial.
b) Sub aspectul raportului de cauzalitate - în cazul omorului procesul cauzal este linear în sensul că există o legătură imediată de la cauză la efect, factorul cauzal fiind chiar factorul declanşator. La lovituri cauzatoare de moarte (lcm) cauzalitatea nu este lineară fiind prezenţi şi alţi factori cauzali care pot fi preexistenţi, concomitenţi sau ulteriori factorului traumatic declanşator.
c) Sub aspectul poziţie psihice omorul se comite cu intenţie iar lcm-urile se comit cu praeterintenţie. La aprecierea elementului subiectiv se pot lua în calcul pe lângă mijloacele de comitere a faptei şi alte elemente cum ar fi raporturile anterioare dintre victimă şi infractor, comportarea faţă de victimă după acţiune şi înainte de decesul ei.
Răspuns: Activitatea comisivă sau omisivă, săvârşită prin orice mijloace, prin care s-a realizat suprimarea vieţii unei persoane.
02. Care este momentul consumării infracţiunii de omor?
Răspuns: Acela în care s-a produs moartea victimei, fiind o infracţiune instantanee sau momentană.
03. În ce constă latura subiectivă a infracţiunii de omor?
Răspuns: Intenţia directă sau indirectă.
04. Sub ce forme se poate realiza participaţia la omor?
Răspuns: Toate formele (coautorat, instigare, complicitate).
05. Ce se reţine în caz de aberratio ictus?
Răspuns: Concurs de infracţiuni între tentativă de omor şi ucidere din culpă.
06. Ce se reţine în caz de aberratio delicti?
Răspuns: Concurs de infracţiuni între tentativă de omor şi distrugere din culpă.
07. Ce se reţine în caz de error in personam?
Răspuns: O singură infracţiune de omor consumată.
08. Cum se delimitează infracţiunea de omor de infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte?
Răspuns:
a) Sub aspectul acţiunii sau inacţiunii infracţionale - astfel la omor acţiunea trebuie să fie aptă să producă în mod obişnuit decesul victimei, pe când la loviturile cauzatoare de moarte acţiunea nu produce în mod obişnuit moartea unei persoane, moartea fiind doar un element circumstanţial.
b) Sub aspectul raportului de cauzalitate - în cazul omorului procesul cauzal este linear în sensul că există o legătură imediată de la cauză la efect, factorul cauzal fiind chiar factorul declanşator. La lovituri cauzatoare de moarte (lcm) cauzalitatea nu este lineară fiind prezenţi şi alţi factori cauzali care pot fi preexistenţi, concomitenţi sau ulteriori factorului traumatic declanşator.
c) Sub aspectul poziţie psihice omorul se comite cu intenţie iar lcm-urile se comit cu praeterintenţie. La aprecierea elementului subiectiv se pot lua în calcul pe lângă mijloacele de comitere a faptei şi alte elemente cum ar fi raporturile anterioare dintre victimă şi infractor, comportarea faţă de victimă după acţiune şi înainte de decesul ei.
Trimiteți un comentariu