Întrebări la procedura penală I (19)
01. Definiţi acţiunea penală
Răspuns: Acţiunea penală reprezintă mijlocul procesual prin care conflictul de drept penal născut dintr-o infracţiune este adus în faţa jurisdicţiei penale pentru a fi soluţionat şi pentru a se aplica sancţiuni penale.
02. Enumeraţi particularităţile acţiunii penale
Răspuns:
a) este o acţiune de stat;
b) este obligatorie;
c) este indisponibilă;
d) este indivizibilă;
e) este personală;
f) este autonomă.
03. Enumeraţi momentele desfăşurării acţiunii penale
Răspuns:
a) punerea în mişcare a acţiunii penale;
b) exercitarea acţiunii penale;
c) stingerea acţiunii penale.
04. Enumeraţi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru punerea în mişcare a acţiunii penale
Răspuns:
a) să fie începută în prealabil urmărirea penală;
b) persoana învinuitului să fie cunoscută;
c) să existe probe temeinice de vinovăţie.
05. Enumeraţi titularii acţiunii penale
Răspuns:
a) procurorul;
b) persoana vătămată;
c) instanţa de judecată.
06. În ce situaţie poate fi persoana vătămată titular al acţiunii penale?
Răspuns: Doar atunci când introduce plângere la instanţă împotriva soluţiilor procurorului de neurmărire/netrimitere în judecată, iar instanţa admite plângerea şi reţine cauza spre judecare.
07. În ce situaţie poate fi instanţa de judecată titular al acţiunii penale?
Răspuns: Doar în ipoteza extinderii procesului penal pentru alte fapte, atunci când procurorul lipseşte de la judecată.
08. Enumeraţi actele de inculpare
Răspuns:
a) ordonanţă;
b) rechizitoriu;
c) declaraţii verbale ale procurorului;
d) încheierea instanţei;
e) plângerea persoanei vătămate.
09. Ce este exercitarea acţiunii penale?
Răspuns: Înseamnă efectuarea tuturor actelor procesuale care obligă instanţa judecătorească să judece pe inculpat şi să aplice una din sancţiunile prevăzute de legea penală.
10. Care sunt cauzele care pot împiedica punerea în mişcare / exercitarea acţiunii penale?
Răspuns:
a) cazuri în care acţiunea penală este lipsită de temei;
b) cazuri în care acţiunea penală este lipsită de obiect.
11. Enumeraţi cazurile în care acţiunea penală este lipsită de temei.
Răspuns:
a) fapta nu există;
b) fapta nu este prevăzută de legea penală;
c) fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni;
d) fapta nu a fost săvârşită de învinuit sau de inculpat;
e) faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii;
f) există vreuna din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.
12. Atunci când acţiunea penală este lipsită de temei, care sunt soluţiile procesuale?
Răspuns:
a) înainte de începerea urmăririi penale, procurorul dispune NUP;
b) în cursul urmăririi penale, procurorul dispune:
I. clasarea – când nu există învinuit în cauză şi intervine una din cauzele ce acţionează in rem;
II. scoaterea de sub urmărire – atunci când există învinuit sau inculpat în cauză;
c) în cursul judecăţii instanţa pronunţă achitarea.
13. Ce înseamnă că acţiunea penală este lipsită de obiect?
Răspuns: Situaţiile în care fie răspunderea penală est înlăturată sau înlocuită, fie nu este îndeplinită condiţia prevăzută de lege pentru punerea în mişcare a acţiunii penale.
14. Enumeraţi cazurile în care acţiunea penală este lipsită de obiect
Răspuns:
a - lipseşte plângerea prealabilă a persoanei vătămate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale;
b - a intervenit amnistia sau prescripţia ori decesul făptuitorului sau, după caz, radierea persoanei juridice atunci când are calitatea de făptuitor;
c - a fost retrasă plângerea prealabilă ori părţile s-au împăcat, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea plângerii sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală;
d - s-a dispus înlocuirea răspunderii penale;
e - există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;
f - există autoritate de lucru judecat.
15. Atunci când acţiunea penală este lipsită de obiect, care sunt soluţiile procesuale?
Răspuns:
Înainte de începerea urmăririi penale, procurorul poate dispune NUP, cu excepţia situaţiei în care s-a dispus înlocuirea răspunderii penale (competenţa exclusivă a instanţei)
În cursul urmăririi penale procurorul, dispune:
a) clasarea, când nu există învinuit în cauză şi intervine una din cauzele ce acţionează in rem
b) încetarea urmăririi penale, atunci când există învinuit sau inculpat în cauză, cu excepţia situaţiei în care s-a dispus înlocuirea răspunderii penale.
În cursul judecăţii instanţa pronunţă încetarea procesului penal.
16. Definiţi stingerea acţiunii penale
Răspuns: Reprezintă ultimul moment al exercitării acesteia atunci când fie acţiunea penală şi-a atins obiectivele (aplicarea de sancţiuni), fie atunci când a intervenit una din cauzele de împiedicare.
17. În ce situaţii se poate epuiza acţiunea penală?
Răspuns:
a) condamnarea;
b) achitarea;
c) încetarea procesului penal;
d) scoaterea de sub urmărire;
e) încetarea urmăririi penale.
Răspuns: Acţiunea penală reprezintă mijlocul procesual prin care conflictul de drept penal născut dintr-o infracţiune este adus în faţa jurisdicţiei penale pentru a fi soluţionat şi pentru a se aplica sancţiuni penale.
02. Enumeraţi particularităţile acţiunii penale
Răspuns:
a) este o acţiune de stat;
b) este obligatorie;
c) este indisponibilă;
d) este indivizibilă;
e) este personală;
f) este autonomă.
03. Enumeraţi momentele desfăşurării acţiunii penale
Răspuns:
a) punerea în mişcare a acţiunii penale;
b) exercitarea acţiunii penale;
c) stingerea acţiunii penale.
04. Enumeraţi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru punerea în mişcare a acţiunii penale
Răspuns:
a) să fie începută în prealabil urmărirea penală;
b) persoana învinuitului să fie cunoscută;
c) să existe probe temeinice de vinovăţie.
05. Enumeraţi titularii acţiunii penale
Răspuns:
a) procurorul;
b) persoana vătămată;
c) instanţa de judecată.
06. În ce situaţie poate fi persoana vătămată titular al acţiunii penale?
Răspuns: Doar atunci când introduce plângere la instanţă împotriva soluţiilor procurorului de neurmărire/netrimitere în judecată, iar instanţa admite plângerea şi reţine cauza spre judecare.
07. În ce situaţie poate fi instanţa de judecată titular al acţiunii penale?
Răspuns: Doar în ipoteza extinderii procesului penal pentru alte fapte, atunci când procurorul lipseşte de la judecată.
08. Enumeraţi actele de inculpare
Răspuns:
a) ordonanţă;
b) rechizitoriu;
c) declaraţii verbale ale procurorului;
d) încheierea instanţei;
e) plângerea persoanei vătămate.
09. Ce este exercitarea acţiunii penale?
Răspuns: Înseamnă efectuarea tuturor actelor procesuale care obligă instanţa judecătorească să judece pe inculpat şi să aplice una din sancţiunile prevăzute de legea penală.
10. Care sunt cauzele care pot împiedica punerea în mişcare / exercitarea acţiunii penale?
Răspuns:
a) cazuri în care acţiunea penală este lipsită de temei;
b) cazuri în care acţiunea penală este lipsită de obiect.
11. Enumeraţi cazurile în care acţiunea penală este lipsită de temei.
Răspuns:
a) fapta nu există;
b) fapta nu este prevăzută de legea penală;
c) fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni;
d) fapta nu a fost săvârşită de învinuit sau de inculpat;
e) faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii;
f) există vreuna din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.
12. Atunci când acţiunea penală este lipsită de temei, care sunt soluţiile procesuale?
Răspuns:
a) înainte de începerea urmăririi penale, procurorul dispune NUP;
b) în cursul urmăririi penale, procurorul dispune:
I. clasarea – când nu există învinuit în cauză şi intervine una din cauzele ce acţionează in rem;
II. scoaterea de sub urmărire – atunci când există învinuit sau inculpat în cauză;
c) în cursul judecăţii instanţa pronunţă achitarea.
13. Ce înseamnă că acţiunea penală este lipsită de obiect?
Răspuns: Situaţiile în care fie răspunderea penală est înlăturată sau înlocuită, fie nu este îndeplinită condiţia prevăzută de lege pentru punerea în mişcare a acţiunii penale.
14. Enumeraţi cazurile în care acţiunea penală este lipsită de obiect
Răspuns:
a - lipseşte plângerea prealabilă a persoanei vătămate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale;
b - a intervenit amnistia sau prescripţia ori decesul făptuitorului sau, după caz, radierea persoanei juridice atunci când are calitatea de făptuitor;
c - a fost retrasă plângerea prealabilă ori părţile s-au împăcat, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea plângerii sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală;
d - s-a dispus înlocuirea răspunderii penale;
e - există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;
f - există autoritate de lucru judecat.
15. Atunci când acţiunea penală este lipsită de obiect, care sunt soluţiile procesuale?
Răspuns:
Înainte de începerea urmăririi penale, procurorul poate dispune NUP, cu excepţia situaţiei în care s-a dispus înlocuirea răspunderii penale (competenţa exclusivă a instanţei)
În cursul urmăririi penale procurorul, dispune:
a) clasarea, când nu există învinuit în cauză şi intervine una din cauzele ce acţionează in rem
b) încetarea urmăririi penale, atunci când există învinuit sau inculpat în cauză, cu excepţia situaţiei în care s-a dispus înlocuirea răspunderii penale.
În cursul judecăţii instanţa pronunţă încetarea procesului penal.
16. Definiţi stingerea acţiunii penale
Răspuns: Reprezintă ultimul moment al exercitării acesteia atunci când fie acţiunea penală şi-a atins obiectivele (aplicarea de sancţiuni), fie atunci când a intervenit una din cauzele de împiedicare.
17. În ce situaţii se poate epuiza acţiunea penală?
Răspuns:
a) condamnarea;
b) achitarea;
c) încetarea procesului penal;
d) scoaterea de sub urmărire;
e) încetarea urmăririi penale.
Trimiteți un comentariu