Întrebări la procedura penală I (20)
01. Definiţi acţiunea civilă din procedura penală
Răspuns: Este mijlocul legal prin care o persoană care a suferit un prejudiciu prin infracţiune solicită repararea acestuia în cadrul procesului penal.
02. Enunţaţi particularităţile acţiunii civile
Răspuns:
a. îşi are izvorul într-o infracţiune;
b. se exercită, de regulă, la cerere, fiind disponibilă şi divizibilă – partea civilă poate renunţa la exercitarea ei sau poate exercita acţiunea civilă doar împotriva unora din persoanele care răspund civil;
c. este facultativă – partea civilă are un drept de opţiune privind exercitarea acţiunii civile în procesul penal. Ca excepţie, putem nota situaţiile în care acţiunea civilă se exercită din oficiu;
d. are ca titular persoana prejudiciată prin infracţiune. Ca excepţie, acţiunea civilă are ca titular statul în situaţiile în care acţiunea civilă se exercită din oficiu;
e. are caracter accesoriu faţă de acţiunea penală.
03. Care sunt condiţiile necesare pentru punerea în mişcare a acţiunii penale în cadrul procesului penal?
Răspuns:
a) prejudiciul să reprezinte o consecinţă directă şi necesară a infracţiunii;
b) prejudiciul să fie cert;
c) să existe manifestarea de voinţă a persoanei vătămate de a exercita acţiunea civilă în cadrul procesului penal;
d) să fie pusă în mişcare în prealabil acţiunea penală.
04. Enumeraţi cele trei momente din desfăşurarea acţiunii civile
Răspuns:
a) punerea în mişcare a acţiunii civile;
b) exercitarea acţiunii civile;
c) rezolvarea acţiunii civile.
05. Care sunt modalităţile punerii în mişcare a acţiunii civile?
Răspuns:
a) constituirea de parte civilă;
b) din oficiu de către organul judiciar penal.
06. Când se face constituirea de parte civilă?
Răspuns: Constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare.
07. În ce situaţii acţiunea civilă este pusă în mişcare din oficiu de către organul judiciar penal?
Răspuns: Când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă.
08. Ce înseamnă exercitarea acţiunii civile?
Răspuns: Exercitarea acţiunii civile înseamnă efectuarea tuturor actelor procesuale care să determine instanţa judecătorească să admită acţiunea civilă şi să oblige pe inculpat la repararea prejudiciului produs prin infracţiune.
09. Definiţi soluţionarea acţiunii civile
Răspuns: Rezolvarea acţiunii civile este în mod exclusiv în competenţa instanţei care dispune prin aceeaşi sentinţă asupra acţiunii penale şi a celei civile.
10. Ce poate dispune instanţa în soluţionarea acţiunii civile?
Răspuns:
a) admiterea acţiunii civile;
b) respingerea acţiunii civile;
c) instanţa penală nu soluţinează acţiunea civilă.
11. În ce situaţii instanţa admite acţiunea civilă?
Răspuns:
a) sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale;
şi
b) instanţa a pronunţat în latura penală:
- condamnarea;
- achitarea în baza art. 10 lit b-1 (fapta nu prezintă gradul de pericol socia al unei infracţiuni), d (faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii), e (există vreuna din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei).
12. În ce situaţii instanţa respinge acţiunea civilă?
Răspuns:
a) nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale;
sau
b) instanţa a pronunţat în latura penală:
- achitarea în baza art. 10 lit. a (fapta nu există), c (fapta nu a fost săvârşită de învinuit sau de inculpat).
13. În ce situaţii instanţa penală nu soluţionează acţiunea civilă?
Răspuns:
a) achitarea în baza art. 10 lit. b (fapta nu este prevăzută de legea penală);
b) încetarea procesului penal în baza art. 10 lit. f (lipseşte plângerea prealabilă a persoanei vătămate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale), j (există autoritate de lucru judecat).
Răspuns: Este mijlocul legal prin care o persoană care a suferit un prejudiciu prin infracţiune solicită repararea acestuia în cadrul procesului penal.
02. Enunţaţi particularităţile acţiunii civile
Răspuns:
a. îşi are izvorul într-o infracţiune;
b. se exercită, de regulă, la cerere, fiind disponibilă şi divizibilă – partea civilă poate renunţa la exercitarea ei sau poate exercita acţiunea civilă doar împotriva unora din persoanele care răspund civil;
c. este facultativă – partea civilă are un drept de opţiune privind exercitarea acţiunii civile în procesul penal. Ca excepţie, putem nota situaţiile în care acţiunea civilă se exercită din oficiu;
d. are ca titular persoana prejudiciată prin infracţiune. Ca excepţie, acţiunea civilă are ca titular statul în situaţiile în care acţiunea civilă se exercită din oficiu;
e. are caracter accesoriu faţă de acţiunea penală.
03. Care sunt condiţiile necesare pentru punerea în mişcare a acţiunii penale în cadrul procesului penal?
Răspuns:
a) prejudiciul să reprezinte o consecinţă directă şi necesară a infracţiunii;
b) prejudiciul să fie cert;
c) să existe manifestarea de voinţă a persoanei vătămate de a exercita acţiunea civilă în cadrul procesului penal;
d) să fie pusă în mişcare în prealabil acţiunea penală.
04. Enumeraţi cele trei momente din desfăşurarea acţiunii civile
Răspuns:
a) punerea în mişcare a acţiunii civile;
b) exercitarea acţiunii civile;
c) rezolvarea acţiunii civile.
05. Care sunt modalităţile punerii în mişcare a acţiunii civile?
Răspuns:
a) constituirea de parte civilă;
b) din oficiu de către organul judiciar penal.
06. Când se face constituirea de parte civilă?
Răspuns: Constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare.
07. În ce situaţii acţiunea civilă este pusă în mişcare din oficiu de către organul judiciar penal?
Răspuns: Când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă.
08. Ce înseamnă exercitarea acţiunii civile?
Răspuns: Exercitarea acţiunii civile înseamnă efectuarea tuturor actelor procesuale care să determine instanţa judecătorească să admită acţiunea civilă şi să oblige pe inculpat la repararea prejudiciului produs prin infracţiune.
09. Definiţi soluţionarea acţiunii civile
Răspuns: Rezolvarea acţiunii civile este în mod exclusiv în competenţa instanţei care dispune prin aceeaşi sentinţă asupra acţiunii penale şi a celei civile.
10. Ce poate dispune instanţa în soluţionarea acţiunii civile?
Răspuns:
a) admiterea acţiunii civile;
b) respingerea acţiunii civile;
c) instanţa penală nu soluţinează acţiunea civilă.
11. În ce situaţii instanţa admite acţiunea civilă?
Răspuns:
a) sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale;
şi
b) instanţa a pronunţat în latura penală:
- condamnarea;
- achitarea în baza art. 10 lit b-1 (fapta nu prezintă gradul de pericol socia al unei infracţiuni), d (faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii), e (există vreuna din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei).
12. În ce situaţii instanţa respinge acţiunea civilă?
Răspuns:
a) nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale;
sau
b) instanţa a pronunţat în latura penală:
- achitarea în baza art. 10 lit. a (fapta nu există), c (fapta nu a fost săvârşită de învinuit sau de inculpat).
13. În ce situaţii instanţa penală nu soluţionează acţiunea civilă?
Răspuns:
a) achitarea în baza art. 10 lit. b (fapta nu este prevăzută de legea penală);
b) încetarea procesului penal în baza art. 10 lit. f (lipseşte plângerea prealabilă a persoanei vătămate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale), j (există autoritate de lucru judecat).
Trimiteți un comentariu