Întrebări la procedura penală I (13)
01. Definiţi prorogarea de competenţă
Răspuns: Prorogarea de competenţă reprezintă extinderea competenţei normale a organelor judiciare asupra unor cauze care în mod normal ar reveni unui alt organ judiciar.
02. Definiţi conexitatea
Răspuns: Este situaţia juridică caracterizată prin existenţa unor legături strânse între două sau mai multe infracţiuni, legături care impun reunirea lor într-un singur proces penal în scopul unei mai bune administrări a justiţiei.
03. Enunţaţi ipotezele de conexitate
Răspuns:
a. când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite prin acte diferite, de una sau de mai multe persoane împreună, în acelaşi timp şi în acelaşi loc;
b. când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite în timp ori în loc diferit, după o prealabilă înţelegere între infractori;
c. când o infracţiune este săvârşită pentru a pregăti, a înlesni sau a ascunde comiterea altei infracţiuni, ori este săvârşită pentru a înlesni sau a asigura sustragerea de la răspundere penală a făptuitorului altei infracţiuni;
d. când între două sau mai multe infracţiuni există legătură şi reunirea cauzelor se impune pentru o bună înfăptuire a justiţiei.
04. Care sunt condiţiile de prorogare în caz de conexitate?
Răspuns:
a) cauzele să fie cunoscute;
b) să se fi pus în mişcare acţiunea penală în aceeaşi perioadă sau în acelaşi timp;
c) dacă se află în faza de judecată, să se afle în faţa primei instanţe;
d) dacă cele două sau mai multe cauze sunt în apel/recurs, să se afle în faţa unor instanţe de acelaşi grad.
05. Care este procedura de prorogare în caz de conexitate?
Răspuns:
a. dacă competenţa în raport cu diferiţii făptuitori ori diferitele fapte aparţine, potrivit legii, mai multor instanţe de grad egal, competenţa de a judeca toate faptele şi pe toţi făptuitorii revine instanţei mai întâi sesizate;
b. dacă competenţa după natura faptelor sau după calitatea persoanelor aparţine unor instanţe de grad diferit, competenţa de a judeca toate cauzele reunite revine instanţei superioare în grad ;
c. dacă dintre instanţe una este civilă, iar alta militară, competenţa revine instanţei civile. Dacă instanţa militară este superioară în grad, competenţa revine instanţei civile echivalente în grad cu instanţa militară ;
d. tăinuirea, favorizarea infractorului şi nedenunţarea unor infracţiuni sunt de competenţa instanţei care judecă infracţiunea la care acestea se referă, iar dacă competenţa după calitatea persoanelor aparţine unor instanţe de grad diferit, competenţa de a judeca toate cauzele reunite revine instanţei superioare în grad.
06. Definiţi disjungerea
Răspuns: Reprezintă operaţia inversă reunirii cauzelor, prin care cauzele reunite se separă.
07. Definiţi indivizibilitatea
Răspuns: Este situaţia juridică caracterizată prin existenţa unor legături substanţiale între diferite aspecte ale unei cauze, legături ce imprimă ilicitului penal un caracter unitar şi impune reunirea lor într-o singură cauză în scopul pronunţării unei soluţii legale şi temeinice.
08. Enunţaţi ipotezele de indivizibilitate
Răspuns:
1. când la săvârşirea unei infracţiuni au participat mai multe persoane;
2. când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite prin acelaşi act;
3. în cazul infracţiunii continuate sau în orice alte cazuri când două sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracţiune.
09. Care sunt condiţiile şi procedura de prorogare în cazul indivizibilităţii?
Răspuns: Aceleaşi ca şi în ipoteza conexităţii, cu următoarele particularităţi:
a) în cazul infracţiunii continuate sau în orice alte cazuri când două sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracţiune (art. 33, lit. c), reunirea se face întotdeauna, chiar dacă cauzele se află în etape diferite de judecată;
b) în cazul prevăzut de art.33 lit.c, reunirea se face întotdeauna, chiar dacă pentru unele acte materiale s-a pronunţat o hotărâre definitivă.
10. În ce situaţie se face disjungerea?
Răspuns: Doar în ipoteza în care la săvârşirea unei infracţiuni au participat mai multe persoane (art. 33, lit. a).
11. Definiţi chestiunile prealabile
Răspuns: Sunt probleme de natură extra-penală (de drept civil, dreptul muncii, dreptul familiei, etc.) care trebuie soluţionate înainte de rezolvarea cauzei penale şi de a căror rezolvare depinde soluţionarea fondului cauzei.
12. Cum se face prorogarea de competenţă în cazul chestiunilor prealabile?
Răspuns:
a. chestiunea prealabilă se judecă de către instanţa penală, potrivit regulilor şi mijloacelor de probă privitoare la materia căreia îi aparţine acea chestiune;
b. hotărârea definitivă a instanţei civile, asupra unei împrejurări ce constituie o chestiune prealabilă în procesul penal, are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale.
13. Ce este schimbarea încadrării juridice?
Răspuns:
Schimbarea încadrării juridice reprezintă acel act al organelor judiciare penale prin care se stabileşte textul legal (cu trimitere atât la dreptul penal general, cât şi cel special) care se aplică unei fapte.
14. Ce este schimbarea calificării faptei?
Răspuns: Schimbarea calificării faptei reprezintă acel act al legiuitorului prin care acesta îşi exercită atribuţia de calificare a anumitor fapte drept infracţiuni cu un anumit conţinut şi cu o anumită denumire.
15. Care este procedura de prorogare a competenţei în cazul schimbării încadrării juridice / calificării faptei?
Răspuns:
a. prorogarea competenţei în ipoteza schimbării încadrării juridice funcţionează doar în favoarea instanţei superioare. Astfel, instanţa sesizată cu judecarea unei infracţiuni rămâne competentă a o judeca chiar dacă constată, după efectuarea cercetării judecătoreşti, că infracţiunea este de competenţa instanţei inferioare. Prorogarea nu poate
funcţiona în favoarea instanţei inferioare.
2. schimbarea calificării faptei printr-o lege nouă, intervenită în cursul judecării cauzei, nu atrage incompetenţa instanţei de judecată, afară de cazul când prin acea lege s-ar dispune altfel.
Răspuns: Prorogarea de competenţă reprezintă extinderea competenţei normale a organelor judiciare asupra unor cauze care în mod normal ar reveni unui alt organ judiciar.
02. Definiţi conexitatea
Răspuns: Este situaţia juridică caracterizată prin existenţa unor legături strânse între două sau mai multe infracţiuni, legături care impun reunirea lor într-un singur proces penal în scopul unei mai bune administrări a justiţiei.
03. Enunţaţi ipotezele de conexitate
Răspuns:
a. când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite prin acte diferite, de una sau de mai multe persoane împreună, în acelaşi timp şi în acelaşi loc;
b. când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite în timp ori în loc diferit, după o prealabilă înţelegere între infractori;
c. când o infracţiune este săvârşită pentru a pregăti, a înlesni sau a ascunde comiterea altei infracţiuni, ori este săvârşită pentru a înlesni sau a asigura sustragerea de la răspundere penală a făptuitorului altei infracţiuni;
d. când între două sau mai multe infracţiuni există legătură şi reunirea cauzelor se impune pentru o bună înfăptuire a justiţiei.
04. Care sunt condiţiile de prorogare în caz de conexitate?
Răspuns:
a) cauzele să fie cunoscute;
b) să se fi pus în mişcare acţiunea penală în aceeaşi perioadă sau în acelaşi timp;
c) dacă se află în faza de judecată, să se afle în faţa primei instanţe;
d) dacă cele două sau mai multe cauze sunt în apel/recurs, să se afle în faţa unor instanţe de acelaşi grad.
05. Care este procedura de prorogare în caz de conexitate?
Răspuns:
a. dacă competenţa în raport cu diferiţii făptuitori ori diferitele fapte aparţine, potrivit legii, mai multor instanţe de grad egal, competenţa de a judeca toate faptele şi pe toţi făptuitorii revine instanţei mai întâi sesizate;
b. dacă competenţa după natura faptelor sau după calitatea persoanelor aparţine unor instanţe de grad diferit, competenţa de a judeca toate cauzele reunite revine instanţei superioare în grad ;
c. dacă dintre instanţe una este civilă, iar alta militară, competenţa revine instanţei civile. Dacă instanţa militară este superioară în grad, competenţa revine instanţei civile echivalente în grad cu instanţa militară ;
d. tăinuirea, favorizarea infractorului şi nedenunţarea unor infracţiuni sunt de competenţa instanţei care judecă infracţiunea la care acestea se referă, iar dacă competenţa după calitatea persoanelor aparţine unor instanţe de grad diferit, competenţa de a judeca toate cauzele reunite revine instanţei superioare în grad.
06. Definiţi disjungerea
Răspuns: Reprezintă operaţia inversă reunirii cauzelor, prin care cauzele reunite se separă.
07. Definiţi indivizibilitatea
Răspuns: Este situaţia juridică caracterizată prin existenţa unor legături substanţiale între diferite aspecte ale unei cauze, legături ce imprimă ilicitului penal un caracter unitar şi impune reunirea lor într-o singură cauză în scopul pronunţării unei soluţii legale şi temeinice.
08. Enunţaţi ipotezele de indivizibilitate
Răspuns:
1. când la săvârşirea unei infracţiuni au participat mai multe persoane;
2. când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite prin acelaşi act;
3. în cazul infracţiunii continuate sau în orice alte cazuri când două sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracţiune.
09. Care sunt condiţiile şi procedura de prorogare în cazul indivizibilităţii?
Răspuns: Aceleaşi ca şi în ipoteza conexităţii, cu următoarele particularităţi:
a) în cazul infracţiunii continuate sau în orice alte cazuri când două sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracţiune (art. 33, lit. c), reunirea se face întotdeauna, chiar dacă cauzele se află în etape diferite de judecată;
b) în cazul prevăzut de art.33 lit.c, reunirea se face întotdeauna, chiar dacă pentru unele acte materiale s-a pronunţat o hotărâre definitivă.
10. În ce situaţie se face disjungerea?
Răspuns: Doar în ipoteza în care la săvârşirea unei infracţiuni au participat mai multe persoane (art. 33, lit. a).
11. Definiţi chestiunile prealabile
Răspuns: Sunt probleme de natură extra-penală (de drept civil, dreptul muncii, dreptul familiei, etc.) care trebuie soluţionate înainte de rezolvarea cauzei penale şi de a căror rezolvare depinde soluţionarea fondului cauzei.
12. Cum se face prorogarea de competenţă în cazul chestiunilor prealabile?
Răspuns:
a. chestiunea prealabilă se judecă de către instanţa penală, potrivit regulilor şi mijloacelor de probă privitoare la materia căreia îi aparţine acea chestiune;
b. hotărârea definitivă a instanţei civile, asupra unei împrejurări ce constituie o chestiune prealabilă în procesul penal, are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale.
13. Ce este schimbarea încadrării juridice?
Răspuns:
Schimbarea încadrării juridice reprezintă acel act al organelor judiciare penale prin care se stabileşte textul legal (cu trimitere atât la dreptul penal general, cât şi cel special) care se aplică unei fapte.
14. Ce este schimbarea calificării faptei?
Răspuns: Schimbarea calificării faptei reprezintă acel act al legiuitorului prin care acesta îşi exercită atribuţia de calificare a anumitor fapte drept infracţiuni cu un anumit conţinut şi cu o anumită denumire.
15. Care este procedura de prorogare a competenţei în cazul schimbării încadrării juridice / calificării faptei?
Răspuns:
a. prorogarea competenţei în ipoteza schimbării încadrării juridice funcţionează doar în favoarea instanţei superioare. Astfel, instanţa sesizată cu judecarea unei infracţiuni rămâne competentă a o judeca chiar dacă constată, după efectuarea cercetării judecătoreşti, că infracţiunea este de competenţa instanţei inferioare. Prorogarea nu poate
funcţiona în favoarea instanţei inferioare.
2. schimbarea calificării faptei printr-o lege nouă, intervenită în cursul judecării cauzei, nu atrage incompetenţa instanţei de judecată, afară de cazul când prin acea lege s-ar dispune altfel.
Trimiteți un comentariu