Întrebări drept penal, partea generală I, 10
1. De ce în dreptul penal predomină normele imperative?
Răspuns:
În dreptul penal predomină normele imperative pentru a sublinia importanţa valorilor sociale ocrotite.
2. Cum se clasifică normele în alb?
Răspuns:
Normele penale în alb sunt norme ce conţin o incriminare-cadru, al cărei precept este formulat generic, el urmând a se concretiza graţie prevederilor unui alt act normativ. Ele se clasifică în norme în alb proprii (în cazul cărora completarea se face printr-o dispoziţie cuprinsă într-un act normativ de forţă juridică inferioară) şi norme în alb improprii (în cazul cărora completarea se face cu dispoziţii ale unui act normativ de forţă juridică egală).
3. Prin ce se deosebesc normele de trimitere de cele de referire?
Răspuns:
Normele de trimitere sunt considerate acele norme incomplete care împrumută sancţiunea din cuprinsul altor norme, devenind apoi independente faţă de acestea.
Normele de referire sunt acele norme care îşi completează dispoziţia împrumutând prevederile altor norme, dar care rămân legate de norma care le-a completat.
Distincţia dintre cele două tipuri de norme trebuie făcută în funcţie de elementul pe care îl împrumută: normele de trimitere împrumută sancţiunea, normele de referire împrumută dispoziţia (sau elemente ale acesteia).
4. Prin ce se deosebesc normele de referire faţă de cele în alb?
Răspuns:
Normele de referire sunt completate cu alte norme care cumplinesc dispoziţia, şi care sunt arătate expres. Normele în alb au vocaţia de a fi completate cu prevederi dintr-un număr nedeterminat de norme.
Dacă norma de referire se completează doar cu prevederile unei norme care există în momentul adoptării ei, norma în alb poate fi completată şi de norme care vor fi adoptate ulterior intrării ei în vigoare.
De regulă, norma de referire se completează cu elemente ale dispoziţiei unei norme cuprinse în aceeaşi lege, în vreme ce norma în alb se completează cel mai adesea cu elemente ale unei norme cuprinse în alte legi sau chiar în acte normative de forţă juridică inferioară.
Răspuns:
În dreptul penal predomină normele imperative pentru a sublinia importanţa valorilor sociale ocrotite.
2. Cum se clasifică normele în alb?
Răspuns:
Normele penale în alb sunt norme ce conţin o incriminare-cadru, al cărei precept este formulat generic, el urmând a se concretiza graţie prevederilor unui alt act normativ. Ele se clasifică în norme în alb proprii (în cazul cărora completarea se face printr-o dispoziţie cuprinsă într-un act normativ de forţă juridică inferioară) şi norme în alb improprii (în cazul cărora completarea se face cu dispoziţii ale unui act normativ de forţă juridică egală).
3. Prin ce se deosebesc normele de trimitere de cele de referire?
Răspuns:
Normele de trimitere sunt considerate acele norme incomplete care împrumută sancţiunea din cuprinsul altor norme, devenind apoi independente faţă de acestea.
Normele de referire sunt acele norme care îşi completează dispoziţia împrumutând prevederile altor norme, dar care rămân legate de norma care le-a completat.
Distincţia dintre cele două tipuri de norme trebuie făcută în funcţie de elementul pe care îl împrumută: normele de trimitere împrumută sancţiunea, normele de referire împrumută dispoziţia (sau elemente ale acesteia).
4. Prin ce se deosebesc normele de referire faţă de cele în alb?
Răspuns:
Normele de referire sunt completate cu alte norme care cumplinesc dispoziţia, şi care sunt arătate expres. Normele în alb au vocaţia de a fi completate cu prevederi dintr-un număr nedeterminat de norme.
Dacă norma de referire se completează doar cu prevederile unei norme care există în momentul adoptării ei, norma în alb poate fi completată şi de norme care vor fi adoptate ulterior intrării ei în vigoare.
De regulă, norma de referire se completează cu elemente ale dispoziţiei unei norme cuprinse în aceeaşi lege, în vreme ce norma în alb se completează cel mai adesea cu elemente ale unei norme cuprinse în alte legi sau chiar în acte normative de forţă juridică inferioară.
Trimiteți un comentariu