Întrebări Drept administrativ II 8
1. Care sunt trăsăturile specifice ale contractelor administrative?
Răspuns:
Elementele specifice ale acestui gen de contracte sunt:
a) se încheie pe baza acordului de voinţă între o autoritate a administraţiei publice sau un alt subiect autorizat de aceasta şi, de regulă, un particular;
b) părţile au obligaţia de a accepta anumite clauze reglementare stabilite prin lege sau, în baza legii, prin hotărâre a Guvernului; de obicei acestea cuprind reguli exorbitante de drept comun, clauze care nu se întâlnesc cu contractele civile sau comerciale şi care evidenţiază exerciţiul puterii publice şi inegalitatea raporturilor dintre contractanţi;
c) particularul se angajează, în schimbul unei sume de bani, să asigure prestarea unui serviciu public ori să execute o lucrare publică sau să pună în valoare un bun public;
d) când interesul public o cere sau dacă executarea contractului este prea grea pentru particular ori acesta nu şi-a îndeplinit din culpă obligaţiile, autoritatea administraţiei publice poate modifica sau rezilia unilateral contractul fără a mai recurge la justiţie;
e) autoritatea administraţiei publice sau cel autorizat de aceasta nu poate ceda drepturile, interesele sau obligaţiile sale decât altei autorităţi a administraţiei publice, în condiţiile legii, iar particularul le poate ceda altei persoane, dar numai cu aprobarea autorităţii administraţiei publice;
f) soluţionarea litigiilor născute din contractele administrative este de competenţa instanţelor de contencios administrativ.
2. Ce ştiţi despre fiecare din categoriile de contracte administrative definite de OUG nr. 34/2006?
Răspuns:
OUG nr. 34/2006 conţine prevederi despre procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică, a contractului de concesiune de lucrări publice şi a contractului de concesiune de servicii.
Contractul de achiziţie publică este contractul care include şi categoria contractului sectorial, cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe autorităţi contractante, pe de o parte, şi unul sau mai mulţi operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii. Este, deci, un contract sinalagmatic, cu titlu oneros, cu caracter solemn (formă scrisă) şi cu caracter comutativ.
Contractul de achiziţie publică se prezintă subt 3 forme:
a) contractul de lucrări, care are ca obiect execuţia de lucrări, execuţia unei construcţii, ori atât proiectarea, cât şi execuţia unei asemenea lucrări;
b) contractul de furnizare, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumpărare, inclusiv în rate, închiriere sau leasing, cu sau fără opţiune de cumpărare;
c) contractul de servicii, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii de către un particular în favoarea unei autorităţi publice.
Contractul de concesiune de lucrări publice este înţeles ca fiind contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de lucrări, cu deosebirea că în contrapartida lucrărilor executate, contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani prestabilite.
Contractul de concesiune de servicii este definit drept contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de servicii, cu deosebirea că în contrapartida serviciilor prestate, contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata serviciile pe o perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani prestabilite.
Principiile care stau la baza atribuirii tuturor acestor contracte sunt aceleaşi:
a) nediscriminarea;
b) tratamentul egal;
c) recunoaşterea reciprocă;
d) transparenţa;
e) proporţionalitatea;
f) eficienţa utilizării fondurilor publice
g) asumarea răspunderii.
Procedurile de atribuire ale acestor contracte sunt şi ele comune:
a) licitaţia deschisă (procedura prin care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta);
b) licitaţia restrânsă (procedura prin care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a-şi depune oferta);
c) dialogul competitiv (priceodura prin care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca cei selectaţi să elaboreze oferta finală);
d) negocierea (procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia);
e) cererea de oferte (procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulţi operatori economici);
În toate aceste situaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de concesiune.
3. Ce contracte administrative sunt asimilate actelor administrative potrivit Legii nr. 554/2004?
Răspuns:
Conform art. 2, alin (1), lit. c), al Legii nr. 554/2004, “sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ”.
Răspuns:
Elementele specifice ale acestui gen de contracte sunt:
a) se încheie pe baza acordului de voinţă între o autoritate a administraţiei publice sau un alt subiect autorizat de aceasta şi, de regulă, un particular;
b) părţile au obligaţia de a accepta anumite clauze reglementare stabilite prin lege sau, în baza legii, prin hotărâre a Guvernului; de obicei acestea cuprind reguli exorbitante de drept comun, clauze care nu se întâlnesc cu contractele civile sau comerciale şi care evidenţiază exerciţiul puterii publice şi inegalitatea raporturilor dintre contractanţi;
c) particularul se angajează, în schimbul unei sume de bani, să asigure prestarea unui serviciu public ori să execute o lucrare publică sau să pună în valoare un bun public;
d) când interesul public o cere sau dacă executarea contractului este prea grea pentru particular ori acesta nu şi-a îndeplinit din culpă obligaţiile, autoritatea administraţiei publice poate modifica sau rezilia unilateral contractul fără a mai recurge la justiţie;
e) autoritatea administraţiei publice sau cel autorizat de aceasta nu poate ceda drepturile, interesele sau obligaţiile sale decât altei autorităţi a administraţiei publice, în condiţiile legii, iar particularul le poate ceda altei persoane, dar numai cu aprobarea autorităţii administraţiei publice;
f) soluţionarea litigiilor născute din contractele administrative este de competenţa instanţelor de contencios administrativ.
2. Ce ştiţi despre fiecare din categoriile de contracte administrative definite de OUG nr. 34/2006?
Răspuns:
OUG nr. 34/2006 conţine prevederi despre procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică, a contractului de concesiune de lucrări publice şi a contractului de concesiune de servicii.
Contractul de achiziţie publică este contractul care include şi categoria contractului sectorial, cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe autorităţi contractante, pe de o parte, şi unul sau mai mulţi operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii. Este, deci, un contract sinalagmatic, cu titlu oneros, cu caracter solemn (formă scrisă) şi cu caracter comutativ.
Contractul de achiziţie publică se prezintă subt 3 forme:
a) contractul de lucrări, care are ca obiect execuţia de lucrări, execuţia unei construcţii, ori atât proiectarea, cât şi execuţia unei asemenea lucrări;
b) contractul de furnizare, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumpărare, inclusiv în rate, închiriere sau leasing, cu sau fără opţiune de cumpărare;
c) contractul de servicii, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii de către un particular în favoarea unei autorităţi publice.
Contractul de concesiune de lucrări publice este înţeles ca fiind contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de lucrări, cu deosebirea că în contrapartida lucrărilor executate, contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani prestabilite.
Contractul de concesiune de servicii este definit drept contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de servicii, cu deosebirea că în contrapartida serviciilor prestate, contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata serviciile pe o perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani prestabilite.
Principiile care stau la baza atribuirii tuturor acestor contracte sunt aceleaşi:
a) nediscriminarea;
b) tratamentul egal;
c) recunoaşterea reciprocă;
d) transparenţa;
e) proporţionalitatea;
f) eficienţa utilizării fondurilor publice
g) asumarea răspunderii.
Procedurile de atribuire ale acestor contracte sunt şi ele comune:
a) licitaţia deschisă (procedura prin care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta);
b) licitaţia restrânsă (procedura prin care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a-şi depune oferta);
c) dialogul competitiv (priceodura prin care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca cei selectaţi să elaboreze oferta finală);
d) negocierea (procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia);
e) cererea de oferte (procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulţi operatori economici);
În toate aceste situaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de concesiune.
3. Ce contracte administrative sunt asimilate actelor administrative potrivit Legii nr. 554/2004?
Răspuns:
Conform art. 2, alin (1), lit. c), al Legii nr. 554/2004, “sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ”.
Trimiteți un comentariu