Întrebări drept administrativ II 10
1. Care a fost înţelesul noţiunii de contencios administrativ în literatura noastră de specialitate din perioada interbelică?
Răspuns:
În perioada interbelică, prin contencios administrativ se înţelegea totalitatea litigiilor născute între particulari şi administraţiile publice cu ocazia organizării şi funcţionării serviciilor publice şi în care sunt puse în cauză reguli, principii şi situaţiuni juridice aparţinând dreptului public.
2. Care este înţelesul noţiunii de contencios administrativ în literatura noastră actuală de specialitate? Care este înţelesul contenciosului administrativ dat de Legea nr. 554/2004?
Răspuns:
În sens larg, contenciosul administrativ cuprinde formele de control al legalităţii actelor administrative exercitat, la cererea celor care se consideră vătămaţi în drepturile lor, de către instanţele judecătoreşti de contencios administrativ, de instanţele judecătoreşti de drept comun sau de organe administrative de jurisdicţie specială.
În sens restrâns, termenul de contencios administrativ se referă numai la acele litigii juridice în care organele administraţiei publice folosesc regimul juridic administrativ în baza competenţei pe care le-o conferă legea.
Legea nr. 554/2004 defineşte contenciosul administrativ ca fiind “activitatea de soluţionare de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puţin una din părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.”
3. Care este semnificaţia principalelor forme ale contenciosului administrativ?
Răspuns:
Contenciosul administrativ se prezintă sun două forme:
a) contenciosul administrativ de anulare
b) contenciosul administrativ de plină jurisdicţie.
Contenciosul de anulare se caracterizează prin dreptul instanţei de a hotărâ anularea actului administrativ atacat pentru motivul emiterii acestuia cu încălcarea legii, fără a se putea pronunţa asupra despăgubirilor, problema reparării daunelor urmând să fie soluţionată de instanţele de drept comun.
Contenciosul de plină jurisdicţie se caracterizează prin dreptul instanţelor de contencios administrativ de a anula actul administrativ atacat, de a obliga autoritatea administrativă să emită un act administrativ sau un alt înscris, precum şi de a o obliga la despăgubiri.
Răspuns:
În perioada interbelică, prin contencios administrativ se înţelegea totalitatea litigiilor născute între particulari şi administraţiile publice cu ocazia organizării şi funcţionării serviciilor publice şi în care sunt puse în cauză reguli, principii şi situaţiuni juridice aparţinând dreptului public.
2. Care este înţelesul noţiunii de contencios administrativ în literatura noastră actuală de specialitate? Care este înţelesul contenciosului administrativ dat de Legea nr. 554/2004?
Răspuns:
În sens larg, contenciosul administrativ cuprinde formele de control al legalităţii actelor administrative exercitat, la cererea celor care se consideră vătămaţi în drepturile lor, de către instanţele judecătoreşti de contencios administrativ, de instanţele judecătoreşti de drept comun sau de organe administrative de jurisdicţie specială.
În sens restrâns, termenul de contencios administrativ se referă numai la acele litigii juridice în care organele administraţiei publice folosesc regimul juridic administrativ în baza competenţei pe care le-o conferă legea.
Legea nr. 554/2004 defineşte contenciosul administrativ ca fiind “activitatea de soluţionare de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puţin una din părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.”
3. Care este semnificaţia principalelor forme ale contenciosului administrativ?
Răspuns:
Contenciosul administrativ se prezintă sun două forme:
a) contenciosul administrativ de anulare
b) contenciosul administrativ de plină jurisdicţie.
Contenciosul de anulare se caracterizează prin dreptul instanţei de a hotărâ anularea actului administrativ atacat pentru motivul emiterii acestuia cu încălcarea legii, fără a se putea pronunţa asupra despăgubirilor, problema reparării daunelor urmând să fie soluţionată de instanţele de drept comun.
Contenciosul de plină jurisdicţie se caracterizează prin dreptul instanţelor de contencios administrativ de a anula actul administrativ atacat, de a obliga autoritatea administrativă să emită un act administrativ sau un alt înscris, precum şi de a o obliga la despăgubiri.
Trimiteți un comentariu