Întrebări Drept administrativ II 22
1. Care sunt cazurile în care raportul de serviciu încetează de drept?
Răspuns:
Raportul de serviciu al funcţionarilor publici încetează de drept în următoarele cazuri:
a) la data decesului funcţionarului public;
b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii funcţionarului public;
c) dacă funcţionarul public nu mai îndeplineşte una din condiţiile prevăzute la art. 54 lit. a), d) şi f) pentru ocuparea funcţiei publice;
d) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare;
e) ca urmare a constatării nulităţii absolute a actului administrativ de numire în funcţia publică, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă;
f) când funcţionarul public a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau prin care s-a dispus aplicarea unei sancţiuni privative de libertate, la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii de condamnare;
g) ca urmare a interzicerii exercitării profesiei sau funcţiei, ca măsură de siguranţă ori ca pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;
h) la data expirării termenului în care a fost ocupată, pe perioadă determinată, funcţia publică.
2. Când intervine eliberarea din funcţia publică?
Răspuns:
Eliberarea din funcţia publică este o modalitate de încetare a raportului de serviciu care se dispune de persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică prin act administrativ şi care se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, în următoarele cazuri:
a) autoritatea sau instituţia publică şi-a încetat activitatea ori a fost mutată într-o altă localitate, iar funcţionarul public nu este de acord să o urmeze;
b) autoritatea sau instituţia publică îşi reduce personalul ca urmare a reorganizării activităţii, prin reducerea postului ocupat de funcţionarul public;
c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia publică ocupată de către funcţionarul public a unui funcţionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive netemeinice, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus reintegrarea;
d) pentru incompetenţă profesională, în cazul obţinerii calificativului “nesatisfăcător” la evaluarea performanţelor profesionale individuale;
e) funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 54 lit. g) (condiţii specifice pentru ocuparea funcţiei publice);
f) starea sănătăţii fizice şi/sau psihice a funcţionarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare funcţiei publice deţinute;
g) ca urmare a refuzului neîntemeiat al înaltului funcţionar public de acceptare a numirii.
3. Ce se înţelege prin reorganizarea activităţii unei autorităţi sau instituţii publice?
Răspuns:
Reorganizarea activităţii unei autorităţi sau instituţii publice este o reformare a activităţii sub presiunea realităţilor în schimbare accelerată care ne înconjoară. Această reformă are ca impact redistribuirea funcţionarilor publici pe alte posturi sau reduceri de posturi.
Răspuns:
Raportul de serviciu al funcţionarilor publici încetează de drept în următoarele cazuri:
a) la data decesului funcţionarului public;
b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii funcţionarului public;
c) dacă funcţionarul public nu mai îndeplineşte una din condiţiile prevăzute la art. 54 lit. a), d) şi f) pentru ocuparea funcţiei publice;
d) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare;
e) ca urmare a constatării nulităţii absolute a actului administrativ de numire în funcţia publică, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă;
f) când funcţionarul public a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau prin care s-a dispus aplicarea unei sancţiuni privative de libertate, la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii de condamnare;
g) ca urmare a interzicerii exercitării profesiei sau funcţiei, ca măsură de siguranţă ori ca pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;
h) la data expirării termenului în care a fost ocupată, pe perioadă determinată, funcţia publică.
2. Când intervine eliberarea din funcţia publică?
Răspuns:
Eliberarea din funcţia publică este o modalitate de încetare a raportului de serviciu care se dispune de persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică prin act administrativ şi care se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, în următoarele cazuri:
a) autoritatea sau instituţia publică şi-a încetat activitatea ori a fost mutată într-o altă localitate, iar funcţionarul public nu este de acord să o urmeze;
b) autoritatea sau instituţia publică îşi reduce personalul ca urmare a reorganizării activităţii, prin reducerea postului ocupat de funcţionarul public;
c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia publică ocupată de către funcţionarul public a unui funcţionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive netemeinice, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus reintegrarea;
d) pentru incompetenţă profesională, în cazul obţinerii calificativului “nesatisfăcător” la evaluarea performanţelor profesionale individuale;
e) funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 54 lit. g) (condiţii specifice pentru ocuparea funcţiei publice);
f) starea sănătăţii fizice şi/sau psihice a funcţionarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare funcţiei publice deţinute;
g) ca urmare a refuzului neîntemeiat al înaltului funcţionar public de acceptare a numirii.
3. Ce se înţelege prin reorganizarea activităţii unei autorităţi sau instituţii publice?
Răspuns:
Reorganizarea activităţii unei autorităţi sau instituţii publice este o reformare a activităţii sub presiunea realităţilor în schimbare accelerată care ne înconjoară. Această reformă are ca impact redistribuirea funcţionarilor publici pe alte posturi sau reduceri de posturi.
Trimiteți un comentariu