Întrebări drept penal, partea generală I, 2
1. Ce argumente ar putea fi aduse în sprijinul ideii de apartenenţă a dreptului
penal la sfera dreptului privat?
Răspuns:
În sprijinul ideii de apartenenţă a dreptului penal la sfera dreptului privat, aducem argumentele următoare:
a) sunt protejate valori specifice dreptului privat (patrimoniu, viaţă privată, onoare etc.);
b) se remarcă un fenomen de “privatizare” prin creşterea ponderii unor interese sau organisme private în această materie;
c) creşterea rolului victimei infracţiunii în derularea procesului;
d) introducerea unor proceduri de mediere între infractor şi victimă.
2. Autonomia normativă a dreptului penal are un caracter absolut?
Răspuns:
Autonomia normativă a dreptului penal nu are caracter absolut, căci, în numeroase situaţii, legea penală intervine pentru a sancţiona încălcarea unor obligaţii impuse de regulile altor ramuri de drept. În plus, în sensul acestei teze mai pledează şi faptul că există posibilitatea ca normele extrapenale să intervină în sensul modificării domeniului de incidenţă al legii penale.
3. Ce obligaţii incumbă legiuitorului în considerarea caracterului subsidiar al
dreptului penal?
Răspuns:
Dat fiind caracterul subsidiar al dreptului penal, manifestat prin faptul că normele penale intervin doar atunci când sancţiunile prevăzute de normele altor ramuri nu sunt suficiente pentru asigurarea protecţiei sociale, legiuitorul are obligaţia de a recurge la mijloacele specifice acestei ramuri doar atunci când valoarea socială nu poate fi eficient protejată prin sancţiunile edictate de alte ramuri (principiul intervenţiei minime a dreptului penal).
4. De ce credeţi că s-a impus caracterul selectiv al dreptului penal?
Răspuns:
Caracterul selectiv al dreptului penal s-a impus din trei motive:
a) dreptul penal nu protejează valoarea socială împotriva oricăror atingeri, ci doar împotriva anumitor conduite specifice, susceptibile să o lezeze;
b) sfera acţiunilor relevante pentru dreptul penal este mult mai restrânsă în raport de cea a faptelor considerate ilicite în raport de normele altor ramuri de drept;
c) acţiunile considerate ca reprobabile exclusiv din punct de vedere moral, care nu afectează ordinea publică sau terţii, rămân de regulă în afara cadrului de sancţionare al dreptului penal.
penal la sfera dreptului privat?
Răspuns:
În sprijinul ideii de apartenenţă a dreptului penal la sfera dreptului privat, aducem argumentele următoare:
a) sunt protejate valori specifice dreptului privat (patrimoniu, viaţă privată, onoare etc.);
b) se remarcă un fenomen de “privatizare” prin creşterea ponderii unor interese sau organisme private în această materie;
c) creşterea rolului victimei infracţiunii în derularea procesului;
d) introducerea unor proceduri de mediere între infractor şi victimă.
2. Autonomia normativă a dreptului penal are un caracter absolut?
Răspuns:
Autonomia normativă a dreptului penal nu are caracter absolut, căci, în numeroase situaţii, legea penală intervine pentru a sancţiona încălcarea unor obligaţii impuse de regulile altor ramuri de drept. În plus, în sensul acestei teze mai pledează şi faptul că există posibilitatea ca normele extrapenale să intervină în sensul modificării domeniului de incidenţă al legii penale.
3. Ce obligaţii incumbă legiuitorului în considerarea caracterului subsidiar al
dreptului penal?
Răspuns:
Dat fiind caracterul subsidiar al dreptului penal, manifestat prin faptul că normele penale intervin doar atunci când sancţiunile prevăzute de normele altor ramuri nu sunt suficiente pentru asigurarea protecţiei sociale, legiuitorul are obligaţia de a recurge la mijloacele specifice acestei ramuri doar atunci când valoarea socială nu poate fi eficient protejată prin sancţiunile edictate de alte ramuri (principiul intervenţiei minime a dreptului penal).
4. De ce credeţi că s-a impus caracterul selectiv al dreptului penal?
Răspuns:
Caracterul selectiv al dreptului penal s-a impus din trei motive:
a) dreptul penal nu protejează valoarea socială împotriva oricăror atingeri, ci doar împotriva anumitor conduite specifice, susceptibile să o lezeze;
b) sfera acţiunilor relevante pentru dreptul penal este mult mai restrânsă în raport de cea a faptelor considerate ilicite în raport de normele altor ramuri de drept;
c) acţiunile considerate ca reprobabile exclusiv din punct de vedere moral, care nu afectează ordinea publică sau terţii, rămân de regulă în afara cadrului de sancţionare al dreptului penal.
Trimiteți un comentariu