Alte întrebări drept administrativ II, (04)
01. Enumeraţi condiţiile pentru ca un act administrativ să fie valabil şi să producă efecte juridice
Răspuns:
a) actul administrativ să fie emis de organul competent şi în limitele competenţei sale;
b) actul administrativ să fie emis în forma şi cu procedura prevăzută de lege;
c) actul administrativ să fie conform din punct de vedere al conţinutului cu Constituţia şi dispoziţiile legale în vigoare;
d) actul administrativ să fie emis conform interesului public urmărit de lege.
02. Care sunt modalităţile pentru a se asigura continuitatea activităţii de organizare a executării legii?
Răspuns:
a) delegarea de atribuţii;
b) delegarea de semnătură;
c) înlocuirea unor funcţionari publici (când unii dintre ei nu pot să-şi exercite atribuţiile).
03. Care este avantajul formei scrise în cazul actelor administrative individuale?
Răspuns: Exclude posibilitatea contestării existenţei actelor; constituie un mijloc de dovadă în caz de litigii; asigură condiţii mai bune pentru exercitarea controlului asupra legalităţii lor.
04. Care este importanţa formei scrise?
Răspuns: Ori de câte ori legea prevede necesitatea formei scrise, aceasta va trebui socotită o condiţie de valabilitate a actului administrativ individual, independent de existenţa unei dispoziţii care să sancţioneze cu nulitate lipsa formei scrise. Uneori, legea stipulează în mod expres că numai lipsa unor menţiuni din cadrul unui act administrativ are ca efect nulitatea acestuia.
05. Enumeraţi formele procedurale anterioare emiterii actului administrativ
Răspuns:
a) avizele;
b) acordul;
c) propunerile;
d) rapoartele;
e) sesizările.
06. Ce sunt avizele?
Răspuns: Opinii pe care un organ al administraţiei publice le solicită altui organ al administraţiei publice, într-o problemă sau în mai multe probleme, pentru a se informa şi a decide în cunoştinţă de cauză.
07. Clasificaţi şi definiţi avizele
Răspuns:
a) avizele facultative (organul competent să emită un act administrativ este liber să le solicite sau nu altui organ, iar dacă le-a cerut, are posibilitatea să aprecieze dacă este sau nu cazul să se conformeze acestei opinii);
b) avizele consultative (organul administraţiei publice competent să emită un act administrativ este obligat să le solicite altui organ, dar are libertatea de apreciere dacă se conformează sau nu acestora);
c) organul administraţiei publice competent să emită un act administrativ este obligat nu numai să le ceară altui organ al administraţiei publice, dar şi să se conformeze).
08. Definiţi acordul
Răspuns: Consimţământul dat de un organ determinat de lege altui organ administrativ pentru emiterea unui act administrativ.
09. De câte feluri poate fi acordul?
Răspuns:
a) prealabil;
b) concomitent;
c) posterior (emiterii unui act administrativ).
10. La ce se referă formele procedurale concomitente emiterii actului administrativ?
Răspuns:
a) cvorum;
b) majoritatea cerută pentru adoptarea actului şi semnarea (uneori, contrasemnarea) actului;
c) motivarea actului.
11. Definiţi cvorumul
Răspuns: Numărul de membri, raportaţi la totalul membrilor unui organ colegial, care trebuie să fie prezenţi pentru ca deliberările acestuia să fie valabile.
12. Ce este majoritatea cerută pentru adoptarea unui act administrativ şi de câte feluri poate fi?
Răspuns: Se referă la numărul de voturi necesare pentru ca hotărârea să fie valabilă şi obligatorie. Majoritatea absolută presupune adoptarea unui act administrativ cu votul majorităţii membrilor organului colegial prezenţi la şedinţă. Majoritatea calificată presupune adoptarea unui act administrativ cu votul a două treimi (sau trei pătrimi) din numărul membrilor ce compun organul colegial.
13. Pentru ce categorie de acte administrative există obligaţia motivării?
Răspuns: Actele administrative individuale jurisdicţionale. De asemenea, refuzul comunicării informaţiilor solicitate în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public se motivează şi se comunică petiţionarului.
14. Ce tipuri de motivări mai pot fi întâlnite în practică?
Răspuns:
a) expunerile de motive – în cazul proiectelor de legi;
b) notele de fundamentare – în cazul ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului;
c) referatele de aprobare – pentru celelalte acte normative;
d) studiile de impact – în cazul proiectelor de legi de importanţă şi complexitate deosebite, al proiectelor de legi asupra cărora Guvernul şi-a angajat răspunderea, precum şi al proiectelor de legi de aprobare a ordonanţelor emise de Guvern în temeiul unei legi de abilitare şi supuse aprobării Parlamentului.
Răspuns:
a) actul administrativ să fie emis de organul competent şi în limitele competenţei sale;
b) actul administrativ să fie emis în forma şi cu procedura prevăzută de lege;
c) actul administrativ să fie conform din punct de vedere al conţinutului cu Constituţia şi dispoziţiile legale în vigoare;
d) actul administrativ să fie emis conform interesului public urmărit de lege.
02. Care sunt modalităţile pentru a se asigura continuitatea activităţii de organizare a executării legii?
Răspuns:
a) delegarea de atribuţii;
b) delegarea de semnătură;
c) înlocuirea unor funcţionari publici (când unii dintre ei nu pot să-şi exercite atribuţiile).
03. Care este avantajul formei scrise în cazul actelor administrative individuale?
Răspuns: Exclude posibilitatea contestării existenţei actelor; constituie un mijloc de dovadă în caz de litigii; asigură condiţii mai bune pentru exercitarea controlului asupra legalităţii lor.
04. Care este importanţa formei scrise?
Răspuns: Ori de câte ori legea prevede necesitatea formei scrise, aceasta va trebui socotită o condiţie de valabilitate a actului administrativ individual, independent de existenţa unei dispoziţii care să sancţioneze cu nulitate lipsa formei scrise. Uneori, legea stipulează în mod expres că numai lipsa unor menţiuni din cadrul unui act administrativ are ca efect nulitatea acestuia.
05. Enumeraţi formele procedurale anterioare emiterii actului administrativ
Răspuns:
a) avizele;
b) acordul;
c) propunerile;
d) rapoartele;
e) sesizările.
06. Ce sunt avizele?
Răspuns: Opinii pe care un organ al administraţiei publice le solicită altui organ al administraţiei publice, într-o problemă sau în mai multe probleme, pentru a se informa şi a decide în cunoştinţă de cauză.
07. Clasificaţi şi definiţi avizele
Răspuns:
a) avizele facultative (organul competent să emită un act administrativ este liber să le solicite sau nu altui organ, iar dacă le-a cerut, are posibilitatea să aprecieze dacă este sau nu cazul să se conformeze acestei opinii);
b) avizele consultative (organul administraţiei publice competent să emită un act administrativ este obligat să le solicite altui organ, dar are libertatea de apreciere dacă se conformează sau nu acestora);
c) organul administraţiei publice competent să emită un act administrativ este obligat nu numai să le ceară altui organ al administraţiei publice, dar şi să se conformeze).
08. Definiţi acordul
Răspuns: Consimţământul dat de un organ determinat de lege altui organ administrativ pentru emiterea unui act administrativ.
09. De câte feluri poate fi acordul?
Răspuns:
a) prealabil;
b) concomitent;
c) posterior (emiterii unui act administrativ).
10. La ce se referă formele procedurale concomitente emiterii actului administrativ?
Răspuns:
a) cvorum;
b) majoritatea cerută pentru adoptarea actului şi semnarea (uneori, contrasemnarea) actului;
c) motivarea actului.
11. Definiţi cvorumul
Răspuns: Numărul de membri, raportaţi la totalul membrilor unui organ colegial, care trebuie să fie prezenţi pentru ca deliberările acestuia să fie valabile.
12. Ce este majoritatea cerută pentru adoptarea unui act administrativ şi de câte feluri poate fi?
Răspuns: Se referă la numărul de voturi necesare pentru ca hotărârea să fie valabilă şi obligatorie. Majoritatea absolută presupune adoptarea unui act administrativ cu votul majorităţii membrilor organului colegial prezenţi la şedinţă. Majoritatea calificată presupune adoptarea unui act administrativ cu votul a două treimi (sau trei pătrimi) din numărul membrilor ce compun organul colegial.
13. Pentru ce categorie de acte administrative există obligaţia motivării?
Răspuns: Actele administrative individuale jurisdicţionale. De asemenea, refuzul comunicării informaţiilor solicitate în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public se motivează şi se comunică petiţionarului.
14. Ce tipuri de motivări mai pot fi întâlnite în practică?
Răspuns:
a) expunerile de motive – în cazul proiectelor de legi;
b) notele de fundamentare – în cazul ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului;
c) referatele de aprobare – pentru celelalte acte normative;
d) studiile de impact – în cazul proiectelor de legi de importanţă şi complexitate deosebite, al proiectelor de legi asupra cărora Guvernul şi-a angajat răspunderea, precum şi al proiectelor de legi de aprobare a ordonanţelor emise de Guvern în temeiul unei legi de abilitare şi supuse aprobării Parlamentului.
Trimiteți un comentariu