Alte întrebări drept administrativ II, (15)
01. Care este termenul de introducere a acţiunii la instanţa de contencios administrativ?
Răspuns: Regula o reprezintă introducerea acţiunii într-un termen de 6 luni pentru cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate. Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual cererea poate fi introdusă ulterior, dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere.
Termenul de 6 luni este un termen de prescripţie, iar termenul de 1 an este un termen de decădere.
Ordonanţele sau dispoziţiile din ordonanţe care se consideră a fi neconstituţionale, precum şi actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând.
02. Care sunt actele administrative exceptate de la controlul instanţelor de contencios administrativ?
Răspuns:
a) actele care privesc raporturile cu Parlamentul;
b) actele de comandament cu caracter militar.
03. Clasificaţi excepţiile de la controlul contenciosului administrativ
Răspuns:
a) excepţii absolute (pentru care se utilizează formula “nu pot fi atacate în contenciosul administrativ”);
b) excepţiile relative (pot fi atacate numai pentru exces de putere).
04. Enumeraţi excepţiile absolute
Răspuns:
a) actele administrative ale autorităţilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul (acte de guvernământ);
b) actele de comandament cu caracter militar;
c) actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede prin lege organică o altă procedură administrativă.
05. Enumeraţi excepţiile relative
Răspuns:
a) actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război;
b) actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de asediu;
c) actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de urgenţă;
d) actele administrative care privesc apărarea şi securitatea naţională;
e) actele administrative emise pentru restabilirea ordinii publice;
f) actele administrative emise pentru înlăturarea calamităţilor naturale, epidemiilor şi epizootiilor.
06. Definiţi starea de asediu
Răspuns: Ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, militară, economică, socială şi de altă natură aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, instituite pentru adaptarea capacităţii de apărare a ţării la pericole grave, actuale sau iminente, care ameninţă suveranitatea, independenţa, unitatea ori integritatea teritorială a statului.
07. Definiţi starea de urgenţă
Răspuns: Ansamblul de măsuri excepţinale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situaţii:
a) existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale;
b) iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.
08. Ce se înţelege prin sintagma “instanţa de contencios administrativ”?
Răspuns: Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel şi tribunalele administrativ-fiscale.
09. Care sunt instanţele de contencios administrativ competente să soluţioneze în fond litigiile de contencios administrativ?
Răspuns:
a) tribunalele administrativ-fiscale (pentru litigii de până la 500.000 lei);
b) secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel (pentru litigii peste 500.000 lei).
10. Enumeraţi actele care intră în competenţa secţiei de contencios administrativ a tribunalului
Răspuns:
a) actele adoptate sau emise de către consiliul local, instituţiile publice şi alte structuri subordonate acestuia;
b) actele emise de către primar;
c) actele adoptate sau emise de către consiliul judeţean, instituţiile publice şi alte structuri subordonate acestuia;
d) actele emise de către preşedintele consiliului judeţean;
e) actele emise de către prefect;
f) actele emise de către serviciile publice deconcentrate în teritoriu.
11. Care este instanţa cu competenţa teritorială de fond?
Răspuns: Reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la sediul pârâtului.
12. Cine are competenţa materială în recurs?
Răspuns: Recursul împotriva sentinţelor pronunţate de tribunalele administrativ-fiscale se judecă de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, iar recursul împotriva sentinţelor pronunţate de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel se judecă de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Răspuns: Regula o reprezintă introducerea acţiunii într-un termen de 6 luni pentru cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate. Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual cererea poate fi introdusă ulterior, dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere.
Termenul de 6 luni este un termen de prescripţie, iar termenul de 1 an este un termen de decădere.
Ordonanţele sau dispoziţiile din ordonanţe care se consideră a fi neconstituţionale, precum şi actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând.
02. Care sunt actele administrative exceptate de la controlul instanţelor de contencios administrativ?
Răspuns:
a) actele care privesc raporturile cu Parlamentul;
b) actele de comandament cu caracter militar.
03. Clasificaţi excepţiile de la controlul contenciosului administrativ
Răspuns:
a) excepţii absolute (pentru care se utilizează formula “nu pot fi atacate în contenciosul administrativ”);
b) excepţiile relative (pot fi atacate numai pentru exces de putere).
04. Enumeraţi excepţiile absolute
Răspuns:
a) actele administrative ale autorităţilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul (acte de guvernământ);
b) actele de comandament cu caracter militar;
c) actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede prin lege organică o altă procedură administrativă.
05. Enumeraţi excepţiile relative
Răspuns:
a) actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război;
b) actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de asediu;
c) actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de urgenţă;
d) actele administrative care privesc apărarea şi securitatea naţională;
e) actele administrative emise pentru restabilirea ordinii publice;
f) actele administrative emise pentru înlăturarea calamităţilor naturale, epidemiilor şi epizootiilor.
06. Definiţi starea de asediu
Răspuns: Ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, militară, economică, socială şi de altă natură aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, instituite pentru adaptarea capacităţii de apărare a ţării la pericole grave, actuale sau iminente, care ameninţă suveranitatea, independenţa, unitatea ori integritatea teritorială a statului.
07. Definiţi starea de urgenţă
Răspuns: Ansamblul de măsuri excepţinale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situaţii:
a) existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale;
b) iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.
08. Ce se înţelege prin sintagma “instanţa de contencios administrativ”?
Răspuns: Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel şi tribunalele administrativ-fiscale.
09. Care sunt instanţele de contencios administrativ competente să soluţioneze în fond litigiile de contencios administrativ?
Răspuns:
a) tribunalele administrativ-fiscale (pentru litigii de până la 500.000 lei);
b) secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel (pentru litigii peste 500.000 lei).
10. Enumeraţi actele care intră în competenţa secţiei de contencios administrativ a tribunalului
Răspuns:
a) actele adoptate sau emise de către consiliul local, instituţiile publice şi alte structuri subordonate acestuia;
b) actele emise de către primar;
c) actele adoptate sau emise de către consiliul judeţean, instituţiile publice şi alte structuri subordonate acestuia;
d) actele emise de către preşedintele consiliului judeţean;
e) actele emise de către prefect;
f) actele emise de către serviciile publice deconcentrate în teritoriu.
11. Care este instanţa cu competenţa teritorială de fond?
Răspuns: Reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la sediul pârâtului.
12. Cine are competenţa materială în recurs?
Răspuns: Recursul împotriva sentinţelor pronunţate de tribunalele administrativ-fiscale se judecă de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, iar recursul împotriva sentinţelor pronunţate de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel se judecă de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Trimiteți un comentariu