Alte întrebări drept administrativ II, (16)
01. Cum se face sesizarea instanţei judecătoreşti de către cel vătămat într-un drept al său ori într-un interes legitim?
Răspuns: Prin introducerea acţiunii la instanţa de contencios-administrativ.
02. În ce condiţii pot formula persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes public?
Răspuns: Numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv ori a interesului legitim privat.
03. Care este obiectul pe care îl pot avea acţiunile întemeiate pe încălcarea unui interes legitim public?
Răspuns: Anularea actului sau obligarea autorităţii pârâte să emită un act sau un alt înscris, respectiv să efectueze o anumită operaţiune administrativă, sub sancţiunea penalităţilor de întârziere sau a amenzii.
04. În ce condiţii poate o persoană vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe să introducă acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate?
Răspuns: În măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă. Legile şi ordonanţele Guvernului nu pot fi atacate pe cale principală, prin acţiune introdusă în acest scop la instanţa de judecată sau de arbitraj comercial, ci numai pe cale de excepţie.
05. În ce condiţii poate avea loc suspendarea executării actului administrativ?
Răspuns: În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate cere instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.
06. În ce condiţii poate avea loc suspendarea la solicitarea Ministerului Public?
Răspuns: Numai când în cauză este un interes public major, de natură a perturba grav funcţionarea unui serviciu public administrativ şi poate să aibă ca obiect doar acte administrative normative.
07. Cum se poate face introducerea în cauză a funcţionarului?
Răspuns: Cererile în justiţie pot fi formulate şi personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere.
08. Ce soluţii poate da instanţa de contencios administrativ?
Răspuns:
a) să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ;
b) să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă.
09. Care sunt soluţiile posibile dacă obiectul acţiunii în contencios administrativ îl formează un contract administrativ?
Răspuns:
a) se poate dispune anularea acestuia, în tot sau în parte;
b) autoritatea publică poate fi obligată să încheie contractul la care reclamantul este îndrituit;
c) se poate impune uneia din părţi îndeplinirea unei obligaţii;
d) se poate suplini consimţământul unei părţi când interesul public o cere;
e) poate obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale şi morale.
10. Care este termenul de prescripţie pentru despăgubiri?
Răspuns: Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim care a cerut numai anularea actului administrativ, fără a cere în acelaşi timp şi despăgubiri, deoarece nu a cunoscut întinderea acestora la data intentării acţiunii în anulare, are dreptul de a formula o acţiune ulterioară având ca obiect solicitarea de despăgubiri. Termenul de prescripţie pentru cererea de despăgubire curge de la data la care persoana vătămată a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei, şi este de 1 an.
11. Care sunt căile de atac în materia contenciosului administrativ?
Răspuns: Una singură, recursul.
12. În ce termen poate fi atacată în recurs hotărârea pronunţată în prima instanţă?
Răspuns: 15 zile de la comunicare.
13. Cine are competenţe de judecată în recurs?
Răspuns: Curţile de apel, dacă hotărârile s-au pronunţat în primă instanţă de către tribunale, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă hotărârile s-au pronunţat în primă instanţă de către curţile de apel.
Răspuns: Prin introducerea acţiunii la instanţa de contencios-administrativ.
02. În ce condiţii pot formula persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes public?
Răspuns: Numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv ori a interesului legitim privat.
03. Care este obiectul pe care îl pot avea acţiunile întemeiate pe încălcarea unui interes legitim public?
Răspuns: Anularea actului sau obligarea autorităţii pârâte să emită un act sau un alt înscris, respectiv să efectueze o anumită operaţiune administrativă, sub sancţiunea penalităţilor de întârziere sau a amenzii.
04. În ce condiţii poate o persoană vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe să introducă acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate?
Răspuns: În măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă. Legile şi ordonanţele Guvernului nu pot fi atacate pe cale principală, prin acţiune introdusă în acest scop la instanţa de judecată sau de arbitraj comercial, ci numai pe cale de excepţie.
05. În ce condiţii poate avea loc suspendarea executării actului administrativ?
Răspuns: În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate cere instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.
06. În ce condiţii poate avea loc suspendarea la solicitarea Ministerului Public?
Răspuns: Numai când în cauză este un interes public major, de natură a perturba grav funcţionarea unui serviciu public administrativ şi poate să aibă ca obiect doar acte administrative normative.
07. Cum se poate face introducerea în cauză a funcţionarului?
Răspuns: Cererile în justiţie pot fi formulate şi personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere.
08. Ce soluţii poate da instanţa de contencios administrativ?
Răspuns:
a) să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ;
b) să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă.
09. Care sunt soluţiile posibile dacă obiectul acţiunii în contencios administrativ îl formează un contract administrativ?
Răspuns:
a) se poate dispune anularea acestuia, în tot sau în parte;
b) autoritatea publică poate fi obligată să încheie contractul la care reclamantul este îndrituit;
c) se poate impune uneia din părţi îndeplinirea unei obligaţii;
d) se poate suplini consimţământul unei părţi când interesul public o cere;
e) poate obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale şi morale.
10. Care este termenul de prescripţie pentru despăgubiri?
Răspuns: Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim care a cerut numai anularea actului administrativ, fără a cere în acelaşi timp şi despăgubiri, deoarece nu a cunoscut întinderea acestora la data intentării acţiunii în anulare, are dreptul de a formula o acţiune ulterioară având ca obiect solicitarea de despăgubiri. Termenul de prescripţie pentru cererea de despăgubire curge de la data la care persoana vătămată a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei, şi este de 1 an.
11. Care sunt căile de atac în materia contenciosului administrativ?
Răspuns: Una singură, recursul.
12. În ce termen poate fi atacată în recurs hotărârea pronunţată în prima instanţă?
Răspuns: 15 zile de la comunicare.
13. Cine are competenţe de judecată în recurs?
Răspuns: Curţile de apel, dacă hotărârile s-au pronunţat în primă instanţă de către tribunale, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă hotărârile s-au pronunţat în primă instanţă de către curţile de apel.
Trimiteți un comentariu